Românii care plătesc taxa pe lux
Românii care plătesc taxa pe lux. Începând cu anul 2024, România a introdus o nouă formă de impozitare cunoscută sub denumirea de „taxă pe lux”. Aceasta vizează în mod special persoanele care dețin proprietăți imobiliare și autovehicule scumpe.
Taxa a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023 și nu se aplică tuturor românilor. Legea se află în Monitorul Oficial din 17 iulie anul curent.
Concret, taxa se aplică asupra:
- proprietăților imobiliare cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro)
- autovehiculelor care depășesc 375.000 de lei (75.000 de euro).
Metoda de completare a Formularului 216
Formularul 216 este documentul pe care proprietarii de bunuri de lux trebuie să-l completeze pentru a raporta valoarea acestora și a calcula impozitul datorat.
Formularul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF și trebuie trimis:
- până la sfârșitul lunii septembrie pentru imobile (30 septembrie)
- până la final de decembrie pentru autovehicule (31 decembrie)
În completarea formularului, proprietarii trebuie să includă informații precum:
- numele
- prenumele
- detalii despre valoarea bunurilor imobile și mobile
Eventualele greșeli pot fi remediate prin prezentarea unei declarații rectificative, care va conține și informațiile corect raportate de la început.
De exemplu, dacă dețineți un autovehicul evaluat la 100.000 de euro, impozitul datorat va fi de 75 de euro.
Acest calcul se bazează pe diferența dintre valoarea autovehiculului și plafonul neimpozabil de 75.000 de euro, aplicându-se o cotă de 0,3%.
În cazul imobilelor, dacă proprietatea are o valoare de 1 milion de euro, impozitul va fi de 1.500 de euro, calculat prin aplicarea aceleași cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea bunului și plafonul neimpozabil de 500.000 de euro.
Modul în care este taxat luxul în alte țări europene
România nu este singura țară care a adoptat o taxă pe lux. Multe state europene au implementat deja astfel de măsuri, cu scopul de a impozita proprietățile și bunurile de valoare mare. De exemplu:
Franța aplică o taxă pe lux pentru proprietățile care depășesc 1.300.000 de euro, cu rate variind între 0,5% și 1,5%, în funcție de valoarea proprietății.
Danemarca impune o taxă de 3% asupra valorii proprietăților care depășesc aproximativ 400.000 de euro, aplicată doar diferenței ce depășește acest plafon.