Preşedintele României a sesizat iar CCR pentru legea acvaculturii
Legea acvaculturii și nemulțumirile șefului statului român. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni, 8 iulie 2024, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii acvaculturii.
Potrivit lui, actul normativ creează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când ele se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională a României. Scopul legii a fost instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute în acvacultură, în scopul asigurării competitivităţii acestei activităţi.
„Cu toate acestea, legea conţine dispoziţii ce contravin unor norme şi principii constituţionale privind depăşirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curţii sau cu obiectul de reglementare al legii, dar şi dispoziţii care, prin noul lor conţinut normativ încalcă norme şi principii constituţionale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) şi (4).
Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în situaţia de faţă, considerăm că, în forma legii transmise la promulgare, persistă unele vicii de neconstituţionalitate cu privire la aceleaşi dispoziţii legale ca urmare a reexaminării în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, respectiv au survenit noi vicii de neconstituţionalitate în urma modificărilor operate de Parlament la aceleaşi texte de lege, cu prilejul reexaminării acestora”, scrie în sesizarea lui, a informat, luni, Administrația Prezidențială.
Potrivit spuselor sale, introducerea unui nou articol în cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafaţa amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizaţie de construire, cu acordul administratorului, depăşeşte limitele reexaminării.
Legea acvaculturii prevede ca „terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie şi se obligă să menţină activitatea de acvacultură.”
De aceea, preşedintele României crede că „inexistenţa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale şi a unui mecanism de stabilire a preţului, pentru ca operaţiunile să se desfăşoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului român”.
Ce nemulțumiri are șeful statului privind vânzarea respectivelor terenuri?
Noua normă stabileşte o posibilitate de vânzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, nu o vânzare obligatorie atunci când proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenţie.
Totuși, redactarea normei „ridică o serie de probleme de neconstituţionalitate din perspectiva corelării cu dreptul comun în materie, a garanţiilor privind dreptul de proprietate privată a statului şi a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalităţii”, scrie în sesizarea inițiată de șeful statului.
„În forma dedusă controlului de constituţionalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată a statului pentru o categorie de bunuri reprezentată de terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora”, se menţionează în acel document.
Potrivit președintelui României, terenurile se vor putea vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie. Ei trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi de acvacultură în ultimii cinci ani.
Astfel, ei se obligă să menţină activitatea de acvacultură pentru minimum 25 de ani. Vânzarea se va realiza în baza unui studiu de oportunitate realizat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi aprobat prin Hotărâre de Guvern (HG),
„Această prevedere este necorelată cu prevederile codului administrativ şi instituie un mecanism neclar, cu responsabilităţi difuze ale autorităţilor implicate şi cu consecinţe directe în planul garantării proprietăţii private a statului.
În condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, singura modalitate de înstrăinare a bunurilor proprietate privată a statului prin vânzare se realizează de către Guvern, prin licitaţie publică, apreciem că un astfel de mecanism derogatoriu trebuie să stabilească cu precizie şi claritate etapele, responsabilităţile şi garanţiile pentru valorificarea bunurilor proprietate privată a statului, atunci când Parlamentul apreciază oportunitatea unei astfel de intervenţii”, scrie în sesizarea lui.
Legea acvaculturii este neconstituțională, crede Iohannis, care cere un verdict al CCR
Conform lui, legea acvaculturii nu face nicio distincţie între constructorii de bună-credinţă a amenajărilor piscicole sau cei de rea-credinţă, simpla transmitere a unei scrisori de intenţie declanşând procedura vânzării terenurilor respective, inclusiv pentru constructorii de rea-credinţă.
De aceea el solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea respectivă este neconstituţională.
„Mecanismul neclar, normele eliptice, lipsa corelărilor cu dispoziţiile aplicabile în continuare din codul administrativ, competenţele instituţionale suprapuse sunt de natură să afecteze însăşi proprietatea privată a statului.
Este imposibil de determinat pentru destinatarii legii care va fi sancţiunea aplicabilă pentru fapta de neinstalare sau distrugere a dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice”, crede el.
