Sunt vizate persoanele care se dedică activităţilor politice în favoarea altor state şi primesc finanţare din străinătate, în unele cazuri fiind vorba inclusiv despre jurnalişti.

Documentul, publicat pe portalul de informaţii juridice al Rusiei, stabileşte că persoanele fizice şi organizaţiile sociale incluse în registrul agenţilor străini vor trebui să informeze „minimum o dată la şase luni” Ministerul de Justiţie din Rusia cu privire la activităţile şi finanţarea primită din exterior.

Ce permite legea promulgată recent de Vladimir Putin

Potrivit documentului, legea permite declararea drept agenţi străini a jurnaliştilor din alte ţări acreditaţi în Rusia care realizează activităţi „incompatibile cu activitatea profesională”, precum şi a organizaţiilor sociale care realizează „activităţi politice”. Legea permite etichetarea drept agenţi străini a corespondenţilor străini dacă acţionează „în slujba altei ţări, a organelor de stat”.

În prezent, lista reprezentanţilor presei care operează ca „agenţi străini” în Rusia include 10 mass media şi o organizaţie, printre care postul Vocea Americii, şi mai multe portaluri.

Cu toate că legea intră în vigoare „din momentul publicării”, adică din această miercuri, încă de luni au fost declarate „agenţi străini” cinci persoane fizice – trei jurnalişti şi doi activişti – toate cunoscute pentru criticile formulate la adresa preşedintelui Vladimir Putin.

Rusia a condamnat o moldoveancă la 15 ani de închisoare

Este vorba despre Karina Ţurcan, originară din Republica Moldova. Aceasta intenţionează să facă apel, a declarat echipa sa de apărători. Procuratura ceruse o pedeapsă de 18 ani de închisoare.

Karina Ţurcan a fost acuzată de transmiterea către Serviciul de Informaţii şi de Securitate al Republicii Moldova (SIS) a conţinutului unor scrisori clasificate ale Ministerului Energiei rus.

Într-un interviu pentru grupul media RBC, Ţurcanu a declarat că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a acuzat-o că a fost recrutată de serviciile de informaţii din Republica Moldova în 2004 şi că a înmânat informaţii secrete în 2015. Potrivit agenţiei TASS, informaţiile respective se refereau la furnizarea de electricitate rusă către Ucraina.

Ţurcan, care şi-a susţinut nevinovăţia, a fost arestată în iunie 2018.

La începutul acestui an, Ţurcan s-a adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu rugămintea efectuării unei anchete independente în cazul său, atrăgându-i atenţia că întregul ei dosar se bazează pe date fabricate. Ea afirma atunci că acuzarea se baza pe câteva documente. Primul reprezenta o copie xerox a unei investigaţii efectuate de un agent al SIS, care conţinea date personale ce se potriveau cu datele lui Ţurcan. ‘Este o copie greu lizibilă, din care parţial lipsesc pagini: sunt datele mele de bază, care pot fi colectate despre oricare dintre noi: adresă, educaţie’, susţinea ea, indicând că era vorba de un formular care putea fi descărcat şi de pe internet.

Un al doilea document era compus din presupuse interceptări ale serviciilor secrete ruse ale unor informaţii care ar fi fost transmise de SIS la biroul NATO, declara Ţurcan cu acel prilej, explicând că din nou era vorba despre nişte copii xerox greu lizibile în limba engleză, care ar fi reprezentat – conform acuzării – traducerea exactă a unor scrisori confidenţiale ale ministrului energiei rus, Aleksandr Novak, şi adjunctului său, Anatoli Ianovski.

În apelul său către preşedintele Putin, Ţurcan a insistat că ea nu a avut acces la acele scrisori pentru că în genere nu avea acces la informaţii considerate secret de stat, adăugând că respectivele texte se refereau la livrări de gaze ruseşti în Republica Moldova, furnizările de gaze ruseşti în Crimeea şi chestiuni legate de livrări de resurse energetice pe teritoriul Federaţiei Ruse.