Legea antifumat taie din profiturile cârciumarilor care vor fi obligaţi să investească în amenajarea spaţiilor, pentru a fi conforme cu noua legislaţie. Afectaţi sunt şi producătorii de ţigări, loviţi oricum de transpunerea în legislaţia românească a unei directive europene care le impun noi reguli pentru comercializarea tutunului.
Legea anti-fumat a făcut deja prima victimă în rândul reustaurantelor din Capitală. Un patron a decis să îşi închidă afacerea, după ce, săptămâna trecută, Curtea Constituţională a decis că legea poate intra în vigoare în forma aprobată de Parlament.
Importatorul de băuturi fine Cezar Filip a deţinut restaurantul Ginger de pe Calea Griviţei din Bucureşti, până pe 31 decembrie 2015, când a renunţat la această activitate. „Din cauza legii anti-fumat am închis restaurantul. Nu a fost acesta singurul motiv care m-a determinat să iau decizia, dar oricum unul dintre cele mai importante“, a declarat Filip, pentru Capital.ro. „Într-o ţară unde legislaţia este doar represivă şi nu stimulează creativitatea, aşa se întâmplă, afacerile mor. De exemplu, dacă venea un control şi găsea un ospătar cu 10 lei în buzunar, ne sancţiona pentru acei 10 lei“, a adăugat întreprinzătorul. Potrivit acestuia, restaurantul Ginger realiza venituri de 700.000-800.000 de lei pe an.
Clădirea unde a funcţionat localul se află în proprietatea lui Cezar Filip. „Când voi avea chef să fac o petrecere cu prietenii, îi voi chema în fostul restaurant şi cine vrea să fumeze, fumează. Acum e proprietatea mea, nu mai poate fi considerat spaţiu public“, a menţionat Cezar Filip.
Nota de plată ar putea scădea pentru 6-12 luni
La rândul său, Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, nu exclude un recul al încasărilor, cel puţin pe termen scurt. „Statisticile din celelalte ţări UE care au adoptat o astfel de lege arată că după intrarea în vigoare a actului normativ, nota de plată scade pentru o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni. Aceasta deoarece clienţii care nu se pot obişnui de la început cu restricţia îşi răresc vizitele la restaurant“, a declarat Mahu
„România s-a dovedit de multe ori o ţară atipică, deci ne putem aştepta ca o astfel de reacţie să nu apară, ori să se manifeste pentru un alt interval de timp, de exemplu 3 luni. Legea urmează să fie promulgată în primăvară, când deja se poate fuma la terase, astfel că acea perioadă critică ar putea lua sfârşit în toamna sau iarna viitoare şi până atunci interdicţia va fi asimilată. Nu ne-am făcut o estimare de pierdere ori de scădere a vânzărilor, vom respecta legea la fel ca toată lumea şi aşteptăm să vedem efectele“, a mai spus proprietarul brandului La Mama.
Producătorii de ţigări, afectaţi
Pe lângă legea antifumat, producătorii de ţigări sunt loviţi de termenul scurt în care trebuie să se conformeze transpunerii unei directive europene privind comercializarea de ţigări. Aceştia au cerut de mai multe ori un răgaz de 6 luni pentru a face investiţiile necesare în procesul de producţie. Statul a decis încă să nu ţină cont de dorinţele acestora. „În ultimele 18 luni, în mod oficial, public, etic şi transparent companiile de tutun au cerut autorităţilor să transpună Directiva tutunului, arătând că, la fel ca orice altă industrie, avem nevoie de şase luni de la publicarea în Monitorul oficial a legii de transpunere, pentru adaptarea proceselelor de producţie, modificarea ambalajelor şi a pachetelor etc…“, arată Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications JTI România, Moldova & Bulgaria. „(..) Ministerul Sănătăţii, coordonatorul comitetului interministerial pe tutun a întârziat procesul de transpunere, punând astfel în pericol piaţa legală a ţigaretelor şi, implicit, încasări lunare de circa 230 milioane de euro la buget“, precizează Gilda Lazăr.
Articolul a apărut în numărul 5 al revistei Capital, din perioada 1-7 februarie 2016