Feliile tortului au fost taiate relativ egal, in urma unei medieri prezidate de primul-ministru. Capra s-a impacat cu varza si amandoua urmeaza sa intre in Europa. Cu barca. Intelegerea pare insa ca neglijeaza industria in sine, care este destul de subreda. Cine tropaie prea tare risca sa scufunde barca.
Discutia pe marginea textului legii audiovizualului a avut tot timpul aerul unui troc. CNA a obtinut pastrarea statutului de autoritate publica autonoma, pentru presedinte a castigat statutul de ministru, pentru membrii consiliului statutul de secretari de stat (salarizare superioara) si inamovibilitate pe durata mandatului, dar si rolul principal in licentierea operatorilor din audiovizual, autoritatea de reglementare in comunicatii fiind obligata, cel putin formal, sa acorde posesorului de licenta audiovizuala o frecventa de emisie, in cazul in care transmisia nu se va face prin satelit sau cablu. De asemenea, CNA elaboreaza strategia acoperirii cu programe audiovizuale a teritoriului Romaniei.
MCTI a obtinut recunoasterea licentei de emisie, a introdus un procedeu similar concesionarii frecventelor in legatura cu folosirea spectrului radio de catre operatorii de audiovizual si a obtinut scoaterea televiziunii prin cablu de sub tutela CNA si considerarea acesteia ca activitate de telecomunicatii, care poate presta si servicii in domeniul audiovizualului. Autoritatea de reglementare in comunicatii stabileste si da publicitatii registrul national de frecvente destinate comunicarii audiovizuale, pe baza strategiei de acoperire a teritoriului national cu programe nationale, regionale sau locale, elaborate de CNA.
Operatorii de radio si televiziune au obtinut posibilitatea de a vinde licentele, posibilitatea de a prelungi licentele, la cerere, pentru o perioada de inca noua ani si relaxarea regimului difuzarii publicitatii. Mai mult, operatorii privati sunt pe punctul de a obtine limitari ale difuzarii publicitatii pentru operatorul public de televiziune, fapt care le-ar spori, teoretic, incasarile.
Prin noul statut, televiziunea prin cablu iese de sub prevederile privind concentrarea in audiovizual, fapt pozitiv pentru dezvoltarea sectorului si atragerea de investitii, ca si in perspectiva trecerii la oferirea unor servicii integrate de transmisii de date si voce.
Licentele se acorda cu mare greutate
Cu toate ca procesul legislativ nu este incheiat (in momentul redactarii materialului dezbaterea ajunsese la articolul 85 din aproximativ 100), se pot observa si o serie de tendinte cu potential negativ.
Procedura de acordare a licentelor este in continuare laborioasa, greoaie si depinde de reglementari ulterioare ale autoritatilor din audiovizual si comunicatii care, deocamdata, nu pot fi previzibile. Noua procedura creeaza situatia unei alternari a prezentei solicitantului la ghiseele celor doua institutii. Noua formula de licentiere nu duce la scaderea taxelor, ci dimpotriva, lasa loc pentru stabilirea unor taxe anuale mari pentru concesionarea spectrului radioelectric. De asemenea, o parte esentiala a autorizarii operatorilor din audiovizual este legata de procedurile stabilite de autoritatea de reglementare in comunicatii, care inca nu este definita din punct de vedere juridic. Autoritatea din comunicatii poate intrerupe un post de radio sau televiziune in cazul neachitarii tarifului anual de utilizare a spectrului.
In ce priveste concentrarea in audiovizual, din discutiile purtate a reiesit ca nu exista instrumente de evaluare a reperelor legate de audienta sau proprietate, prevederile avand multe sanse sa ramana inoperabile.
Aflata aproape de final, discutia din Senat pe marginea textul noii legi a audiovizualului este programata sa se incheie pana la sfarsitul lunii martie.
Cateva comentarii asupra legii aflate In dezbatere
Art. 9. (1) Consiliul National al Audiovizualului este autoritate publica autonoma, aflata sub control parlamentar.
Observatie: Garantarea independentei autoritatii de reglementare in audiovizual trebuie inclusa in lege; este esentiala pentru pluralismul programelor si a emisiunilor informative. Principiul este parte din acquis-ul comunitar si este inscris in directiva referitoare la cadrul comun de reglementare a serviciilor de comunicatii electronice, facand parte din „pachetul Telecom”. Deciziile CNA trebuie luate de pe pozitii pe deplin independente si supuse exclusiv controlului administrativ prin puterea judecatoreasca.
Art. 20. (1) Consiliul National al Audiovizualului este raspunzator in fata publicului pentru activitatile sale. (…)
(8) In situatia in care Parlamentul Romaniei respinge si raportul de activitate refacut in conditiile alin. (7), mandatul membrilor Consiliului National al Audiovizualului inceteaza de drept, urmand a fi numiti noi membri pentru durata ramasa din mandatele initiale corespunzatoare, in conditiile art. 10 alin. (5).
Observatie: Este principala amenintare la adresa independentei CNA. Procedura poate fi indeplinita daca deciziile CNA nu convin parlamentarilor. Trebuie inlocuita cu inamovibilitatea membrilor CNA pe toata durata mandatului.
Art. 51 Transmisia unui serviciu de programe de catre un radiodifuzor aflat in jurisdictia Romaniei se poate face numai pe baza licentei audiovizuale.
Art. 70 Licenta de emisie se elibereaza de catre autoritatea de reglementare in telecomunicatii, pe baza de licitatie.
Art. 56 Eliberarea licentei audiovizuale nu poate fi refuzata de Consiliul National al Audiovizualului decat in conditiile nerespectarii de catre solicitant a conditiilor prevazute de prezenta lege sau de normele emise in vederea aplicarii dispozitiilor acesteia.
Art. 84 In termen de trei luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Consiliul National al Audiovizualului va defini politica de acoperire a teritoriului cu servicii de programe audiovizuale si va nominaliza regiunile si localitatile acoperite de acestea.
Observatie: Combinatia articolelor 51, 70 si 56 conduce la o situatie care risca sa aduca un prejudiciu grav interesului general al publicului, pluralismului ofertei de programe si calitatii acestora. Deoarece CNA nu are dreptul sa refuze o licenta audiovizuala, alegerea programelor va fi facuta de catre furnizorii de servicii de emisie licentiati prin licitatie de catre autoritatea de reglementare in telecomunicatii. CNA isi pierde astfel rolul de autor al strategiei de acoperire cu programe a teritoriului Romaniei, prevazut la art. 84. Autoritatea de reglementare in telecomunicatii nu este inca definita si sunt toate sansele ca ea sa fie controlata de Ministerul Comunicatiilor.
Art. 46. (1) Pentru a proteja pluralismul si diversitatea culturala, concentrarea proprietatii si extinderea audientei in domeniul audiovizual sunt limitate la dimensiuni care sa asigure eficienta economica, dar care sa nu genereze aparitia de pozitii dominante in formarea opiniei publice.
(…)
(4) Determinarea audientei fiecarui radiodifuzor se face anual, prin determinarea mediei pe 12 luni a partii de audienta a fiecarui program.
(5) Procedura de determinare a partii de audienta a fiecarui program se stabileste de catre Consiliul National al Audiovizualului, luandu-se in calcul numai persoanele care depasesc varsta de trei ani.
(6) Pentru atribuirea partii de audienta determinate potrivit alin. (4) si (5) catre o societate, este necesar ca acea societate sa detina, direct sau indirect, cel putin 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale editorului de servicii sau radiodifuzorului.
Observatie: Criteriile folosite la atribuirea partii de audienta conform punctului (6) nu sunt pertinente, fiind stiut ca exista situatii in care nu se poate detine controlul unei societati cu 25% din capital si, pe de alta parte, o persoana poate controla o societate detinand mai putin de 25%, in cazurile in care capitalul este extrem de faramitat
Art. 43. (1) Pentru incurajarea si facilitarea exprimarii pluraliste a curentelor de opinie, toti radiodifuzorii au obligatia de a reflecta campaniile electorale in mod echitabil, echilibrat si impartial, in cadrul tuturor serviciilor de programe, si, in special, in programele lor de stiri si de actualitati, inclusiv in programele de analiza, cum ar fi interviurile sau dezbaterile. (…)r
(5) Radiodifuzorii pot, de asemenea, sa acorde spatiu publicitar cu plata in scopuri electorale partidelor si formatiunilor politice, precum si candidatilor independenti, cu respectarea urmatoarelor conditii:r
a). posibilitatea de a cumpara spatiu publicitar sa fie acordata tuturor solicitantilor in aceleasi conditii si pe baza de tarife egale;r
b). publicul sa fie informat ca mesajul constituie o publicitate politica cu plata.r
Observatie: Obligatia de exprimare pluralista a opiniilor trebuie sa fie o preocupare constanta a radiodifuzorilor, nu numai in timpul campaniilor electorale. r
Punctul (5) introduce un principiu periculos, lasand cale libera favorizarii partidelor politice mai bogate, care isi pot permite mai multe spoturi publicitare.r
r
Nota: r
La extrasele din proiectul de lege, r
sursa: www.mcti.ror
La observatii, sursa: MEDIA EXPRES in baza unui raport al unei echipe de experti europeni
