Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de trafic de telefonie şi internet, cunoscută ca legea ''Big Brother'', a fost adoptată, marţi, pe articole, de către Camera Deputaţilor.
Proiectul de lege iniţial a fost modificat în Comisia juridică, una dintre modificări vizând reducerea termenului de stocare a datelor de trafic de la un an la şase luni.
O altă modificare a proiectului de lege, operată de către deputaţii jurişti, prevede că organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să solicite datele reţinute doar cu aprobarea procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală ori a procurorului competent potrivit procedurii de dare în urmărire a persoanelor şi cu aprobarea judecătorului competent.
Totodată, proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
"Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", se arată în textul iniţiativei legislative.
România risca o amendă de 40.000 de euro pe zi
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a informat, săptămâna trecută, în şedinţa de Guvern, că Parlamentul trebuie să adopte până la finalul acestei luni legea retenţiei datelor de comunicaţii, altfel România riscând să plătească pentru fiecare zi corecţii financiare de peste 40.000 de euro plus o sumă forfetară de peste un milion de euro.
Parlamentul trebuia să adopte legea cel târziu până la finalul acestei luni, iar în caz contrar Colegiul Comisiei putea decide să trimită cazul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care dispunea sancţiunile financiare faţă de România.
Legea poate fi consultată
