Dupa ce, timp de patru luni, specialistii mai multor burse de marfuri au lucrat cot la cot cu reprezentantii CNVM la elaborarea proiectului legislativ mentionat, la Senat a ajuns un cu totul alt text. Este vorba de varianta elaborata de consultantii angajati de CNVM – Miculiti & Asociatii si Linklaters – varianta despre care presedintele BRM spune ca „mascheaza interese obscure la care, din pacate, se asociaza si CNVM”.
O atitudine mult mai temperata a avut presedintele Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFM Sibiu), Teodor Ancuta, care s-a declarat multumit, in primul rand de faptul ca, in sfarsit, a fost finalizat proiectul de lege; de asemenea, presedintele bursei sibiene considera ca forma finala a proiectului este „buna”, cu toate ca pastreaza rezerve in legatura cu unele prevederi. Contactat de revista Capital, reprezentantul CNVM, Radu Ene, spune ca este convins ca proiectul de lege nu multumeste pe toti cei implicati. „Prin varianta finala la care am ajuns am exclus lucrurile care ne-ar fi putut restrange in reglementari, explica Radu Ene. In reglementarile pe care CNVM le va emite vom cuprinde multe din prevederile care erau dorite in lege; am ales aceasta solutie pentru ca, dupa cum se stie, procesul legislativ este greoi”.
Ce a starnit, atunci, mania sefului BRM? Dincolo frustrarea provocata de neluarea in considerare a propunerilor facute pe parcursul celor patru luni de lucru in grup, Mircea Filipoiu reproseaza initiatorului ca a trimis in Parlament un text cu vicii de fond „care afecteaza grav posibilitatile de dezvoltare a pietei bursiere”.
Disputele pornesc de la titlul legii
Reprosurile pornesc chiar de la titlul legii („Lege privind pietele reglementate de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate”). Presedintele bursei bucurestene considera ca, prin introducerea atributului „financiare”, se omite reglementarea instrumentelor derivate avand ca activ suport marfurile. Cu alte cuvinte, nu ar fi reglementate contractele futures pe marfuri si optiunile pe aceste contracte. Radu Ene justifica prezenta acestui termen prin „necesitatea armonizarii cu celelalte legi, inclusiv cele ale UE”; oricum, sustine reprezentantul CNVM, introducerea acestui cuvant nu inseamna excluderea contractelor futures pe marfuri. O precizare explicita in acest sens ar putea fi cuprinsa in reglementarile pe care CNVM urmeaza sa le emita.
Ceea ce pare ca l-a contrariat cel mai mult pe Mircea Filipoiu este conditia pusa burselor de marfuri pentru dezvoltarea pietelor: autorizarea sau avizarea a cel putin 20 de membri. „Este o restrictionare cantitativa in locul uneia de natura calitativa, afirma Filipoiu. Consecinta imediata a acestei prevederi va fi aceea ca nu se vor putea dezvolta piete pentru marfuri deosebit de sensibile pentru Romania (precum petrolul si derivatele sale, energia electrica si metalele), pentru care nu exista in total 20 de operatori care ar putea dezvolta asemenea piete, cel putin la momentul actual”. CNVM ramane insa ferma, sustinand ca numarul minim de membri prevazut nu este mare. „Daca nu exista macar 20 de formatori de piata, atunci nu mai putem vorbi de o piata bursiera, ci de o casa de licitatii”, considera Radu Ene. Trebuie remarcat faptul ca proiectul legii nu prevede nimic referitor la etapa pregatirii lansarii unei piete bursiere pana la solicitarea autorizarii de catre CNVM.
Este de asteptat ca ofensiva BRM impotriva proiectului de lege sa se mute in Parlament, institutie de la care se asteapta o decizie finala abia in cursul anului viitor.
Prevederi controversate cuprinse in textul proiectului de lege
1. Titlul legii, „Lege privind pietele reglementate de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate”: reprezentantii Bursei Romane de Marfuri sustin ca atributul „financiare” exclude initierea contractelor futures pe marfuri; CNVM si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri (BMFM) Sibiu considera ca si contractele futures pe marfuri intra in categoria instrumentelor financiare derivate.
2. Art. 5 alin. 2, „Societatea de bursa emite actiuni nominative care se platesc in numerar la momentul subscrierii”: obligativitatea aportului exclusiv in numerar este cosiderata o conditie imposibil de indeplinit, din punct de vedere financiar, de catre actionarii burselor, opinie impartasita de BRM si BMFM Sibiu; CNVM sustine ca prevederea are rolul de a intari financiar bursele, dar admite ca aceasta conditie ar putea fi eliminata la dezbaterile din Parlament.
3. Art. 13 alin. 2, „O bursa de marfuri dezvolta piete numai dupa ce cel putin 20 de membri au fost autorizati sau avizati sa desfasoare tranzactii pe piata respectiva”: BRM considera exagerat numarul de 20 de membri si sustine ca aceasta conditie impiedica formarea unor piete; CNVM si BMFM Sibiu apreciaza ca daca o piata nu reuseste sa mobilizeze 20 de membri, nu ofera motive pentru a fi creata.
4. Art. 35 alin. 2: „Interdictiile prevazute pentru broker sunt aplicabile in mod similar si pentru trader”: BRM sustine ca daca traderului ii este interzis sa incheie tranzactii in contul sau, atunci acesta nu mai poate face nimic; CNVM considera ca spiritul acestei prevederi este corect, insa admite ca formularea este o scapare.
Formulari ciudate in textul legii
1. Confidentialitatea asupra conturilor deschise si a structurii acestora este obligatorie pentru bursa de marfuri, membrii burselor de marfuri, brokerii, traderii si orice alta entitate care opereaza pe o bursa de marfuri, dar nu si pentru casele de compensatie si nici pentru membrii compensatori (casele de compensatie si membrii compensatori nu sunt entitati care opereaza pe bursele de marfuri).
2. Atributiile consiliului de administratie al societatii de bursa se suprapun cu cele ale consiliului bursei atat in privinta suspendarii/pierderii dreptului de tranzactionare al membrilor bursei, cat si in ceea ce priveste admiterea/suspendarea traderilor.
3. Societatile de administrare a fondurilor de investitii nu sunt nominalizate explicit in categoria celor care pot dobandi calitatea de membru al unei burse de marfuri; in schimb, cu avizul CNVM, pot deveni membre ale bursei societati comerciale oarecare.
4. Articolele 42, 44 si 48 starnesc confuzie: primul mentioneaza ca societatile de bursa emit reglementari pentru pietele la disponibil (pietele spot si forward); al doilea stipuleaza ca bursa emite regulamentele care stabilesc clauzele si modul de incheiere a contractelor spot si forward; in fine, al treilea articol rezerva consiliului bursei dreptul de a elabora regulamentele de functionare a bursei care prevad modalitatile de negociere a cererilor si ofertelor, precum si modalitatile de incheiere a tranzactiilor.
