Dreptul la viața privată riscă să fie încălcat în România! Președintele USR, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, a vorbit despre Legea securității cibernetice, despre care spune că va încălca dreptul la viață privată al românilor.
Dreptul la viața privată riscă să fie încălcat în România. CCR urmează să se pronunțe în acest sens. USR: Vor intra cu bocancii în viețile românilor
Uniunea Salvați România (USR) și Forța Dreptei au depus la CCR o sesizare cu privire la Legea securității cibernetice. Curtea Constituțională a României a programat discuția pentru data de 15 februarie anul viitor.
Cele două formațiuni politice spun că Legea securității cibernetice va încălca dreptul la viață privată al românilor. Într-un comunicat de presă trimis de USR, președintele formațiunii politice, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, spune că a atras atenția asupra acestui aspect încă din timpul verii, atunci când au fost prezentate proiectele legilor securității naționale.
„Am atras atenţia încă de la începutul verii, când au fost prezentate proiectele legilor securităţii naţionale, că actuala coaliţie, în frunte cu preşedintele Iohannis, ameninţă libertăţile civile fundamentale ale românilor. Legea securităţii cibernetice, adoptată într-un dispreţ total faţă de principiile şi instituţiile democratice, confirmă ceea ce spuneam şi reprezintă un nou derapaj politic. Nu poţi să obligi sute de mii de furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică să-şi toarne clienţii şi să ofere pe tavă, fără mandat de la judecător, date şi informaţii private ale acestora. Dreptul la viaţă privată şi libertate de exprimare sunt apărate de Constituţie şi nu putem asista pasivi la această nouă încercare a serviciilor de a intra cu bocancii în vieţile românilor”, a declarat preşedintele USR, Cătălin Drulă.
Dreptul la viața privată și la libertatea de exprimare va fi încălcat
Uniunea Salvați România (USR) a mai precizat că această lege, adoptată rapid de către PSD-PNL-UDMR, nu este în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la dreptul la viața privată și la libertatea de exprimare.
„Sesizarea de către victima unui incident de securitate cibernetică a Platformei Naţionale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC) pare a fi benefică, deoarece respectiva platformă este special destinată rezolvării unor astfel de incidente. Dar, din cauza definirii neclare în lege a noţiunii de incident de securitate cibernetică, se poate ajunge la situaţia în care pentru o simplă virusare sau pentru o aparentă virusare (o nefuncţionare normală) a unui laptop, orice persoană care are o activitate ce poate fi considerată – de către cine? – ca fiind de interes public să fie obligată să sesizeze PNRISC şi, implicit, să pună laptopul la dispoziţia specialiştilor PNRISC, cu toate datele şi informaţiile cu caracter personal conţinute de acel dispozitiv”, se explică în comunicatul respectiv.
Nu în ultimul rând, USR spune că este vorba despre o intruziuni în viața privată a persoanei, în timp ce deținătorul laptopului ”nu poate opta dacă sesizează sau nu PNRISC, existând obligaţia legală strictă, sancţionată sever cu amendă contravenţională, de a se adresa PNRISC şi, implicit, de a pune la dispoziţia unor terţi o multitudine de date şi informaţii privind viaţa privată”.
Legea reia o propunere dintr-un act normativ deja declarat neconstituțional
Uniunea Salvați România (USR) mai spune că un articol din lege reia o propunere dintr-un act normativ declarat deja neconstituțional.
„Concret, creează o obligaţie de delaţiune unei categorii de profesionişti care, în mod normal, ar avea obligaţii de confidenţialitate stricte faţă de proprii clienţi. În plus, obligaţia vine fără existenţa unui mandat judecătoresc, fără autorizare expresă”, transmite USR.
De asemenea, USR mai spune că legea nu este corelată cu obligațiile asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană și cu prevederile Tratatului privind funcționarea blocului comunitar.
„Practic, avem de-a face cu o extindere a Legii 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice de la câteva sectoare critice şi aproximativ 700 de firme şi autorităţi mici şi mari la probabil câteva sute de mii de persoane juridice, aspect considerat excesiv de către legislaţia UE”, se susţine în comunicat.