Presa scrisă din România este în colaps. Numeroase publicații au dispărut, iar cele care supraviețuiesc se luptă cu scăderea dramatică a tirajelor. O primă cauză o reprezintă specificul business-ului de distribuție de presă. Apoi, mai este și cercul vicios în care se rotește presa scrisă. Publicul nu mai cumpără pentru că și-a pierdut obișnuința de a citi pe suport de hârtie sau nu mai găsește puncte de distribuție a presei. În acest timp, cu toate eforturile jurnaliștilor, fără finanțare – bani veniți direct de la cititori, prin abonamente și vânzarea de la chioșc, cât și indirect, prin publicitate – nu pot fi acoperite toate subiecte de interes pentru cititori, aceștia migrând către alte mijloace de informare, care, din păcate, nu pot asigura venituri decente pentru ziariști.

Modelul european

Publicul din România nu este cu mult diferit față de cel din alte state europene. Cu toate acestea, nicăieri business-urile din presă nu arată atât de trist ca la noi. Motivul este simplu. Statele le conștientizează rolul, așa că afacerile din industrie beneficiază de tot felul de facilități și chiar de subvenții. Astfel, în Danemarca se alocă subvenții de peste 190 de mi­li­oane de euro  business-urilor din domeniu, în timp ce în Franța subvențiile indirecte ajung la aproape 250 de milioane de euro, iar cele directe se situează la aproximativ 87 de milioane de euro.

Propuneri pentru o presă solvabilă

După o lungă perioadă de amor­țire, organizațiile din industria presei au început să facă primii pași pentru salvarea ziarului tipărit și cer un lucru de bun-simț: presa din România să beneficieze de aceleași subvenții ca în celelalte state europene. Primul a fost Patronatul Difuzorilor de Presă (PDP), care a și depus la Guvern un proiect de ordonanță de urgență care prevede acordarea unor facilități businessulurilor din domeniu. Imediat, demersului i s-au alăturat şi editurile de presă, grupate în Patronatul Presei din România – Romedia. Acestea au susţinut măsurile comune propuse de difuzori, dar au solicitat şi alte câteva facilităţi.

Astfel, ADP a propus, printre altele, subvenționarea prețului unor abonamente anuale, scutirea de la plata unor impozite sau înființarea unui Fond Special pentru Mass-Media, în timp ce Romedia a mai adăugat acordarea unor vouchere pentru jumătate din cheltuielile cu hârtia de ziar, subvenționarea proiectelor jurnalistice de anvergură şi TVA de 6,5% pentru publicitate. Şi doar cu o parte din aceste măsuri, presa românească ar mai primi o șansă să-și îndeplinească rolul și să taxeze derapajele din societate, redevenind astfel unul dintre cei mai importanți garanți ai democrației.