Potrivit acestora, principalele probleme care se discută, şi care trebuie clarificate, sunt referitoare la posibilitatea ca şi copii (prin intermediul părinţilor) şi vârstnicii să poată încheia contracte de economisire-creditare în acest sistem, sumele economisite în sistem, pentru care s-a încasat prima de stat, să fie sau nu utilizate exclusiv în domeniul locativ, şi obligativitatea contractării unui credit după perioada de economisire. 

Acestea sunt principalele elemente considerate ilegale de Curtea de Conturi în urma unui control realizat în 2015, de două echipe diferite, la cele două bănci din sistem, respectiv Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi BCR Banca pentru Locuinţe. 

Astfel, instituţia susţine că minorii şi persoanele peste o anumită vârstă nu pot încheia astfel de contracte, pentru care să beneficieze de prima de la stat, pentru că nu pot accesa ulterior credite, având în vedere că, în cazul copiilor, aceştia nu au venituri, iar în cazul pensionarilor, nu mai au acces la credit. 

Reprezentanţii sistemului, din România şi din ţările din regiune, spun că vârsta clientului nu trebuie să reprezinte un criteriu, atâta timp cât contractarea unui credit nu este obligatorie. 

Referitor la acest aspect, specialişti din sisteme similare din Cehia, Slovacia şi alte ţări în care astfel de sisteme funcţionează, spun că este imposibil ca fiecare client din sistem să acceseze un credit, pentru că nu se strâng suficienţi bani din economi. Spre exemplu, în Slovacia, la şase deponenţi, doar unul poate să ia credit. 

Şi în România, potrivit surselor citate, Banca Naţională a României a transmis Parlamentului un punct de vedere în cadrul dezbaterilor pentru noua Lege potrivit căruia accesul la credit în acest sistem reprezintă un drept, nu o obligaţie. 

În ceea ce priveşte obligativitatea pentru client de a folosi sumele economisite în sistem mai mult de cinci ani, termenul minim prevăzut de lege pentru încasarea primei de stat, exclusiv în scop locativ, lucrurile ar fi trebuit deja lămurite de OUG 99/2006, care la articolul 315, prevede că "pentru a beneficia în mod constant de prima de la stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minim 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite". 

Cu toate acestea, Curtea de Conturi susţine că acest fapt este ilegal. 

Deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă până la adoptarea noii legi în domeniu care să aducă clarificări cu privire la elementele reclamate de Curtea de Conturi, sistemul rămâne blocat. 

În ţara noastră, sistemul funcţionează cu o primă de la stat de 25% din suma economisită anual de catre client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro per deponent. Banca, la rândul său, plăteşte clientului o dobândă cuprinsă între 1% şi 3% la disponibilităţile din cont. Cum prima de stat nu a mai fost, însă, virată pentru depunerile aferente anului 2015 şi parţial 2014, clientul a pierdut şi dobânda de la bancă aferentă sumelor respective. 

La credite, în prezent, dobânzile în sistem variază între 4 si 6%, în funcţie de mai mulţi factori (scadenţă, valoare, bonitate etc). 

AGERPRES