Modificarea şi completarea Legii privind comercializarea produselor alimentare a stârnit numeroase discuții și păreri din partea comercianților. În timp ce unii susțin că este îndreptată împotriva marilor rețele, alții spun că este o lege în conformitate cu normele Uniunii Europene.
În urmă cu aproape două săptămâni, știrea că președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea prin care magazinele vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanțul scurt nu a picat tocmai bine pentru reprezentanții supermarketurilor. Această lege îi pune pe marii comercianţi pe picior de egalitate cu comercianții români și legiferează termenele de plată la șapte zile pentru produsele fresh și 14 zile pentru celelalte produse alimentare.
„De fapt, este ceea ce nu vor marile rețele. Pentru că ei operează cu termene de plată între 45 și 120 de zile, iar producătorilor le este frică să spună asta pentru a nu fi delistați. De asemenea, Legea 321 definește prețul produsului și interzice taxele de raft, de listare, de dezvoltare, de marketing, etc… adică obligă toți comercianții să trăiască din adaos comercial“, spune Cora Maria Muntean, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR). Potrivit acesteia, comercianții care fac un comerț tradițional trebuie să fie încurajați chiar prin legi protecționiste, așa cum se procedează și în alte state. Mai mult, Muntean consideră că legea ar fi trebuit să aibă și cele două amendamente excluse, respectiv scoaterea hipermarketurilor din orașe și închiderea lor la sfârșit de săptămână. Iar dacă se dorea cu adevărat ajutarea producătorilor, susține președintele ANCMMR, „ar fi trebuit să fie închise toate magazinele în weekend și să se facă demersuri pentru dezvoltarea civilizată a piețelor“.
„Și scoși toți speculanții și aduși producători, atât de legume-fructe, dar și de alte alimente: lapte și produse din lapte, carne și produse din carne, panificație, chiar și vinuri. Sigur că ar fi avut, inițial, parte de o opoziție, de un cor al bocitoarelor, care ar fi reclamat că nu au de unde-și cumpăra hârtie igienică, detergenți și altele. Sunt țări unde așa se procedează și nu s-a întâmplat nicio tragedie. Oamenii au învățat să-și planifice cumpărăturile“, detaliază Cora Maria Muntean.
Ce spun retailerii
De cealaltă parte, reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susțin că această lege restrânge libertatea consumatorilor de a alege „cele mai bune produse la prețuri competitive“, fiind, mai degrabă, o măsură îndreptată împotriva marilor rețele comerciale, care nu garantează sprijin pentru producătorii locali sau produsele românești, în pofida celor exprimate public.
„În schimb, restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive“, au subliniat reprezentanții AMRCR. Potrivit lor, de acum înainte, obiectivul principal al oricărui comerciant va fi respectarea termenilor extrem de restrictivi impuși de lege în ceea ce privește plata sau serviciile comerciale „pentru că altfel sancțiunea pentru nerespectarea acestora poate merge până la închiderea magazinelor“.
Cu alte cuvinte, continuă aceștia, marii retaileri sunt obligați să-și reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfășurării acestora, să renunțe la facilități și servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele românești și să se orienteze pentru „a găsi modalități de a susține un flux financiar imens, impus fără justificare“.
În România, marii retaileri au investit sute de milioane de euro şi au angajat zeci de mii de români, rulajele lor apropiindu-se de pragul de 10 mld. euro în 2015. Iar lider pe această piaţă este în continuare Kaufland, cu o reţea de 108 hipermarketuri și afaceri care au depăşit 2 mld. euro. Este urmat de Carrefour (1,4 mld. euro) și Lidl (peste 1 mld. de euro).
Ce spune Ministrul Agriculturii
Modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare era necesară din cauza crizei create la nivel global din industria alimentară, explică ministrul Agriculturii Achim Irimescu, într-un interviu acordat revistei Capital. Iar una dintre modficări obligă magazinele să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un „lanţ scurt de aprovizionare“, pentru categoriile carne, legume şi fructe. În primă instanță, toată lumea a susținut că acest lucru înseamnă că vom avea minimum 51% produse românești, dar situația nu stă deloc așa.
„Problema cea mai vizată a fost legată de procentul de 51%. Faptul că legea s-a scris într-un anumit fel lasă suficientă flexibilitate celor care analizează din punct de vedere al concurenței. În lege nu se spune produs realizat în România, ci produs provenit din lanțul scurt, care vizează produsele făcute la nivel regional. Practic, regional înseamnă și zona de frontieră. Spre exemplu, este vorba și despre produse realizate în Ungaria sau în Bugaria, ca state membre. Și în acest context nu se mai poate invoca faptul că România a impus produsele realizate numai în România“, subliniază Irimescu.
Referindu-se la poziția retailerilor față de noile modificări, ministrul Agriculturii spune că aceștia vor să acționeze într-o piață liberă, în care să nu aibă niciun fel de lucruri orientative în deciziile lor. „Cred că trebuie avut în vedere un lucru, extrem de important. Se constantă că singurul care suportă riscul și volatilitatea prețului este fermierul. Se caută soluții ca să nu mai cadă toată presiunea și tot riscul în sarcina fermierului. Spre exemplu în Belgia, prețul laptelui la fermier a scăzut cu 44% în 2008-2009, iar la consumator doar cu 11%. Sigur că sunt exemple și în România. În București un litru de lapte costă 4 lei și ceva, în timp ce în Vatre Dornei a ajuns la 40 de bani“, a conchis Irimescu.
Ce spune preşedintele Consiliului Concurenţei
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei susține că Legea ar fi putut încălca legislaţia europeană în alte condiţii, dar a fost aleasă formula „lanţul scurt“, care este acceptată pe plan european. El a făcut referire la faptul că orice obligativitate impusă marilor lanţuri de retail de a asigura minim 51% produse româneşti ar fi fost sortită eşecului. În locul unei astfel de obligativităţi s-a găsit fomula „lanţului scurt“ de aprovizionare.
În ceea ce priveşte aplicabilitatea legii, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat că „dintr-o lege generoasă a ieşit o lege greu de aplicat, cu definiţii greşite“.„Prima sintagmă greşită a fost folosirea termenului de lanţ scurt. În definiţia europeană înseamnă producător – consumator – pieţe, iar lanţul scurt se poate aplica perfect la legume şi fructe, pentru că producătorul duce produsele direct la magazine. În schimb, la restul produselor nu putem vorbi de lanţ scurt, nu există“, explică Minea. El a mai menționat și faptul că s-a vorbit de „zonare“, pe lanţul scurt, „din regional şi zonal“.
„Nu s-a putut băga naţional pentru că interzice legislaţia concurenţei, dar acest lucru înseamnă că lanţul scurt se aplică inclusiv în Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi în toate ţările de lângă noi. De aceea am spus că legea nu are nici cea mai vagă legătură cu produsul românesc“, a punctat președintele Romalimenta.