Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna martie un proiect de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care îi scapă de închisoare pe cei inculpați de evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, dacă aceștia achită integral prejudiciul plus un bonus de 20%, indiferent de valoarea prejudiciului. Această lege a ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a rezolva o neclaritate a textului.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna martie un proiect de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, care îi scapă de închisoare pe cei inculpați de evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, dacă aceștia achită integral prejudiciul plus un bonus de 20%, indiferent de valoarea prejudiciului. Președintele a ales să promulge legea chiar dacă avea posibilitatea retrimiterii ei în Parlament.
Această lege a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a lămuri o problemă de drept legată de aplicarea dobânzilor și penalităților, chiar dacă legea este în vigoare și își produce efectele. Specialiștii spun că această lege este „o invitație la evaziune”.
Deși argumentul principal al introducerii acestei legi era de a crește sumele colectate la buget de la inculpați, chiar Ministerul Finanțellor recunoaște că nu poate evalua evalua impactul bugetar decât după o perioadă de aplicare, potrivit unui răspuns al ministerului transmis la solicitarea Economedia.
Legea se află în discuții la ÎCCJ, deși este deja în vigoare
Mai precis, Curtea de Apel București a sesizat, în data de 2 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica legea pe o simplă problemă de aplicare: dacă se vor aplica dobânzi și penalități la prejudiciul produs prin comiterea faptei sau la prejudiciul majorat cu 20% din baza de calcul, adică acel bonus pe care ar trebui să îl plătească inculpații.
„În atare situație, arătăm faptul că analiza pe care grupul de lucru menționat urmează să o realizeze trebuie să țină seama de faptul că soluția pe care ÎCCJ o va pronunța în legătură cu această sesizare va fi cea care se va aplica în practica de drept”, arată Ministerul Finanțelor, transmite Economedia.
„Ca atare, apreciem că impactul, din perspectivă bugetară, al Legii nr. 55/2021, poate fi cuantificat după o anumită perioadă de aplicare a legii, timp în care, pe de o parte, se stabilește practica judiciară în domeniu, iar pe de altă parte, încep să fie vizibile efectele acestei modificările legislative din perspectiva comportamentului inculpaților”, mai spune ministerul.
Legea a fost puternic criticată de procurori, pe motiv că încurajează infracțiunile de evaziune fiscală, dat fiind că prejudiciul poate fi achitat oricând pe durata anchetei sau judecării procesului. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, afirma că nu a susținut această lege și că a demarat o analiză să vedem exact care sunt consecinţele.