În anul 2002, la Râșnov s-a turnat „Cold Mountain“. Pentru mai bine de jumătate de an, împrejurimile orașului au devenit adevărate platouri de filmare unde vedete precum Nicole Kidman, Jude Law sau Renee Zellweger și-au depus candidatura la premiile Oscar.

Deși doar cea din urmă a primit statueta, „Cold Mountain“ s-a dovedit un mare succes. Atât pentru producători, care s-au bucurat de încasări peste așteptări, cât și pentru imaginea României sau economia locală. Sute de localnici au fost implicați direct în filmări, în timp ce mulți alții, probabil de ordinul miilor, au devenit furnizori de bunuri și servicii. Veniturile tuturor au crescut considerabil, banii primiți de tâmplari, șoferi sau ghizi pentru câteva zile de muncă fiind la nivelul salariului mediu lunar din zonă. De alfel, scria Capital în acea perioadă, un procent de 20% din cele peste 80.000.000 de euro, cât a fost bugetul total al filmului, a fost cheltuit pe serviciile puse la dispoziție de români. Pentru un oraș în care industria era pe butuci, prezența cineaștilor americani a reprezentat o gură de oxigen.

Iar, dacă pe termen scurt s-au văzut doar beneficiile financiare, pe termen lung, prin promovarea unor peisaje de excepție, Râșnovul a câștigat enorm la capitolul imagine. Cea mai bună dovadă este că turismul a devenit astăzi unul dintre pilonii economiei locale. Ei bine, această poveste de succes nu s-a mai repetat la un asemenea nivel în România. De-a lungul timpului s-au mai turnat în țara noastră câteva filme străine, dar cu bugete mai mici și cu actori care ieșiseră de ceva vreme din prim-planul box-office-ului american. În schimb, producții cu bugete mari au ajuns în ultimii ani în state precum Ungaria, Cehia sau Croația.

Motivul este simplu: în timp ce majoritatea țărilor din Uniunea Europeană a susținut producția de film, România a întors spatele acestei industrii. „În prezent, 20 de state din Uniunea Europeană aplică scheme de ajutor financiar pentru industria cinematografică, iar rezultatele implementării unor astfel de scheme au fost de-a dreptul spectaculoase în ţări precum Cehia sau Croaţia, care au atras foarte multe producţii de film străine. De altfel, schema s-a dovedit de aşa mare succes în Cehia, încât în momentul de faţă autorităţile de la Praga iau în considerare majorarea nivelului subvenţiilor de la 20% la 25% din cheltuielile eligibile din bugetul unei producţii cinematografice internaţionale turnate în Cehia“, explică Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PriceWaterhouseCoopers România.

O soluție bună pentru o industrie cu potențial

În mod normal, subvențiile sau ajutoare de stat fac rău economiei de piață. Totuși, cum suntem jucători într-o economie globală cât și membri ai UE, trebuie să respectăm niște reguli care multor economiști li se par aberante. Astfel, dacă nu oferim măcar aceleași facilități ca țările din regiune, avem un mare dezavantaj competitiv, iar investitorii ne vor ocoli. Industria cinematografică reprezintă cel mai bun indicator al acestei realități, nivelul de 53 de milioane de euro, la cât era estimată piața de către PriceWaterhouseCoopers la sfârșitul anului trecut, fiind foarte scăzut. Observând atât problema, dar și potențialul imens al industriei, Guvernul și-a propus să alinieze legislația românească din domeniu la cea din țările europene care au obținut performanță.

Primul semn l-a dat ministrul Culturii, Corina Șuteu, care a declarat că statul român ar putea oferi înapoi până la 25% din bugetul unui film producătorilor de film care aleg România. Proiectul a fost preluat de ministerul Economiei, iar, după consultări cu reprezentanții ministerului de Finanțe și ai Consiliului Concurenței, ar urma să fie prezentată o formă finală. Care ar fi beneficiile? Conform unui studiu al PriceWaterhouseCoopers, includerea industriei cinematografice între sectoarele eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat ar putea duce la creşterea acestui sector până la o valoare de aproape 250 de milioane de euro. Mai mult, s-ar crea până la 4.000 de noi locuri de muncă, iar efectul de multiplicare indirect indus în economie ar putea ajunge până la o valoare de aproximativ 850-974 de milioane de euro anual.

„O asemenea măsură ar pune România pe harta producțiilor cinematografice. Am putea să concurăm de la egal la egal cu statele care încurajează industria filmului, iar asta se va simți și în veniturile pe care sectorul le va aduce la bugetul statului“, a declarat cunoscutul cineast Bobby Păunescu, coproprietar al Bucharest Film Studios. Opinia acestuia este susținută și de estimările specialiștilor PriceWaterhouseCoopers, care au calculat că impactul bugetar al aplicării unei astfel de scheme ar fi pozitiv, cu venituri rezultate de 120-130 de milioane de euro anual pentru bugetul de stat.

Am putea să concurăm de la egal la egal cu statele care încurajează industria filmului, iar asta se va simți și în veniturile pe care sectorul le va aduce
la bugetul statului.
Bobby Păunescu, cineast
 

Modele de succes

Toate aceste calcule au la bază și experiența unor state care deja au instituit de-a lungul anilor scheme de ajutor de stat pentru producția cinematografică. Astfel, unele au acordat scutiri sau reduceri de impozite și taxe, iar altele au ajuns până subvenţii directe. De exemplu, conform studiului PwC, Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale, iar Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale. În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din buget, dar nu mai mult de un milion de euro, în timp ce Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane euro pentru un film. Toate acestea au avut ca efect creșterea exponențială a producției cinematografice. Astfel, în Ungaria, implementarea schemei a crescut industria cu 500% din punct de vedere valoric, în timp ce în Cehia facilitățile fiscale au adus o creştere de 300%. Dacă beneficiile financiare sunt clare, mai greu de cuantificat sunt cele de la capitolul imagine. Prezența unor actori renumiți în România cât și apariția peisajelor în filmele din fruntea box-office-ului reprezintă o publicitate gratuită, dar cu mare impact în rândul străinilor. Iar asta se poate transforma în bani, creșterea turismului fiind puternic legată de industria cinematografică.

„Acum îi vezi pe Brad Pitt, Angelina Jolie sau Charlize Theron la Praga sau la Budapesta, deoarece există aceste facilități și se filmează acolo. Și Bucureștiul ar putea deveni o asemenea destinație, iar turismul românesc ar putea să câștige mult“, arată Bobby Păunescu. În loc de concluzie, trebuie spus că aceste facilități fiscale pentru industria cinematografică ar putea chiar să depășească la capitolul beneficii cele mai optimiste prognoze. Asta pentru că România are cineaști de mare valoroare și mulți profesioniști cu experiență vastă în toate sectoarele industriei cinematografice. Iar această resursă se poate dovedi, în cazul în care există același cadru fiscal, un mare avantaj competitiv.