Acum trei ani, la presiunea transportatorilor, legea RCA i-a protejat pe aceștia de tendințele de majorare a tarifelor, tendințe care au apărut după crearea de către ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) a spațiului necesar în piață pentru ca firmele din asigurări să poată majora tarifele peste noapte, chiar și de zece ori. La acea vreme, a fost un joc facilitat de decizia ASF, reprezentată de Mișu Negrițoiu, care, prin introducerea în faliment a societăților Astra și Carpatica, a creat spațiul necesar pentru ca multinaționalele rămase în piață să-si poată recupera pierderile generate de ani de practicare a unor prețuri nesuspendabile în schimbul unei amăgitoare cote de piață. Lucru care s-a și întâmplat.

Presiunea exercitată prin protestele transportatorilor a obligat atunci Guvernul să ia măsuri de limitare a tarifelor de prima de asigurare, iar în final, Parlamentul să-l schimbe de la ASF pe Mișu Negrițoiu.

Oportunitatea a fost sesizată de gruparea unor politicieni care au interese în afacerile cu service-uri auto, astfel încât grupul de lobby numit ASSAI (Asociația Societăților de Service Auto Independente) a fost prezent la redactarea legii și a reușit să includă clauze care  să le permită să factureze ora de manopera chiar și cu 200 de Euro, să aplice adaosuri comerciale de 100% la piesele de schimb și  să închirieze mașini cu 200 de Euro pe zi. Niște prețuri la care firmele oneste nici nu visează! Acești antreprenori inventivi reușesc să înșele atât clienții, cât și societățile de asigurare: clienților le prezintă o poveste prin care aceștia nu trebuie  să plătească nimic, iar în schimbul unor semnături în alb, service-urile inventive preiau o asa-zi să creanță de la client și apoi o recuperează de la societatea de asigurări.

Așa cum arată și statisticile ASF-ului, aceste practici prin care o mâna de antreprenori se îmbogățesc au condus la pierderi pentru industria de asigurări. Multinaționalele din aceasta piață au găsit un aliat în Comisia Europeană, care, evident, a cerut Guvernului României  să modifice legea, astfel încât acestea să-și poată majora tarifele după bunul plac, sau cel puțin  să nu mai facă pierderi.

Adică banii făcuți de service-urile așa-zis independente trebuie recuperați de la cei 7-8 milioane de plătitori de RCA-uri prin dublarea tarifelor!

În același timp, a apărut în Parlament un proiect de modificare a aceleiași legi, prin care practicile frauduloase ale acestor service-uri ar fi fost oprite prin introducerea unui tarif de referință la reparații.

Pericolul ca aceste service-uri să nu mai poată factura după bunul plac a fost imediat sesizat, iar reprezentanți de la ASSAI s-au mutat la COTAR (Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România) iar acum se găsesc atât la ASF cât și în Parlament, muncind la apărarea legii care îi îmbogățește atât pe ei, cât și pe politicienii și angajații ASF care îi protejează. Este de notorietate faptul ca fiica lui Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR lucrează la ASF.

Dar ce face instituția care veghează la respectarea intereselor păgubiților și la stabilitatea pieței? ASF pune o societate de asigurare în administrare speciala, iar după ce aceasta plătește milioanele cerute de service-uri protejate procedura de administrare încetează.

Șapte milioane de alegători din cursele electorale, plătitori de RCA, se pot uita acum cu atenție la procesul legislativ! Dacă legea va permite în continuare ca aceste service-uri alese „pe sprânceană” să se îmbogățească printr-un artificiu financiar, cei 7-8 milioane de plătitori de RCA-uri vor avea încă o dovadă a intereselor pe care deputații și senatorii pe care i-au trimis în Parlament le reprezintă. Adică vor știi dacă aleșii lor lucrează pentru ei sau pentru cei care vor să le repare mașinile din România la prețuri din Elvetia!