Capital: Ati candidat la presedintia CSA, avand sustinerea principalului partid de guvernamant, PSD. Un fel de piesa cu final anticipat. Era greu sa pierdeti in aceste conditii…
Nicolae Crisan: Lucrurile nu stau chiar asa. Premierul Nastase m-a dorit in echipa Domniei sale, si asta a contat decisiv in numirea mea de catre Parlament. Cu toate acestea, n-am fost singurul candidat la functia de presedinte si, in plus, am avut parte si de surprize neplacute. Desi initial am beneficiat de sustinerea declarata a principalelor asociatii profesionale de pe piata asigurarilor, pe ultima suta de metri acestea si-au schimbat optiunea in favoarea altui candidat. A fost o lovitura sub centura la care nu ma asteptam.
Capital: Despre ce asociatii e vorba? UNSAR, UNSICAR?
Nicolae Crisan: Trageti dumneavoastra concluzia. Pentru mine e un subiect incheiat. Mai important este acum sa organizam noua institutie.
Capital: CSA iese de sub tutela Finantelor si devine o institutie autonoma. Din ce surse va fi finantata Comisia?
Nicolae Crisan: Conform Legii nr. 32/2000, principala sursa de fiantare este taxa de functionare pe care companiile de asigurari sunt obligate sa o achite anual. Aceasta este de 0,3% din volumul de prime brute incasate. Alti bani vor veni din taxa de autorizare a companiilor de asigurari si a brokerilor si din alte contributii sau donatii.
Capital: Nu e cam mult 0,3%? In lege este vorba de maximum 0,3%. Asta inseamna aproape un milion de dolari raportat la primele incasate anul trecut pe total piata. Anul acesta, probabil, suma va creste.
Nicolae Crisan: Daca la sfarsitul anului vom constata ca exista sume excedentare, vom lua in calcul o diminuare a acestei taxe. Tinand cont insa de cheltuielile pe care Comisia le are de facut in perioada urmatoare, nu stiu daca nu sunt cumva bani prea putini.
Capital: CSA beneficiaza si de o finantare de un milion de euro in cadrul unui program de asistenta Phare. Care este situatia acestor bani?
Nicolae Crisan: Sunt bani destinati intaririi capacitatii de supraveghere a activitatii de asigurari. Un sfert din aceasta suma (250.000 euro) o putem folosi pentru dotarile necesare desfasurarii activitatii Comisiei (mobilier, calculatoare, birotica doua automobile etc.). Restul se va cheltui in cadrul unor actiuni ce tin de implementarea legii, respectiv consultanta, expertizare, training, emiterea de norme si regulamente etc.
Capital: Sa trecem la atributiile Comisiei. Cum veti rezolva problema deductibilitatii primelor de asigurare? Una zice legea asigurarilor, si alta cea a impozitului pe profit.
Nicolae Crisan: Conform legii asigurarilor, „primele de asigurare sunt deductibile fiscal”. O prevedere mai clara decat asta nu cred ca e posibila. Menirea Finantelor este sa aplice legea si nu sa o interpreteze. Pe de alta parte, daca vorbim de asigurarile de viata, noi suntem dispusi sa ne asezam la aceeasi masa cu reprezentantii Finantelor si sa discutam despre un anumit nivel al deductibilitatii primelor. Daca se vor dovedi receptivi va fi in ordine. Daca nu, probabil ca se va ajunge in instanta. Am discutat cu o serie de avocati pe aceasta tema si opinia unanima este aceea ca in cazul unui proces pe aceasta tema, Finantele n-au nici o sansa de castig.
Capital: Cine pe cine va da in judecata? Ar putea fi un proces CSA vs. Ministerul Finantelor?
Nicolae Crisan: Nu, nu la acest nivel se pune problema, ci la cel al operatorilor de pe piata. Sa luam un exemplu. Un agent economic care isi deduce primele de asigurare face obiectul unui control financiar. Respectivul organ de control nu recunoaste deductibilitatea, recalculeaza impozitul si aplica sanctiuni. Se ajunge astfel la un litigiu. Cum probabil Finantele vor pierde, se creeaza un precedent.
Capital: Nu puneti cumva problema incorect? Companiile asteapta din partea CSA o pozitie transanta in privinta deductibilitatii primelor. Un comunicat, ceva pe care sa-l arate reprezentantilor fiscului. Or, dumneavoastra ii trimiteti sa se judece cu statul pentru a se convinge ca au dreptate, atunci cand ar trebui sa le reprezentati interesele.
Nicolae Crisan: Fiind vorba de un conflict intre prevederile a doua legi, nu putem face asta deocamdata. Exista insa posibilitatea ca UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare) sa faca o interventie la Comisia de Supraveghere pe aceasta tema, iar pe baza acestei interventii noi sa facem demersurile necesare la Minsiterul Finantelor. Cand vom primi un raspuns, vom putea discuta daca legea se aplica sau nu. Deocamdata nu s-a facut acest lucru, iar din partea Finantelor nu avem un raspuns oficial, ci numai comentarii.
Capital: O alta nemultumire a persoanelor asigurate este legata de calitatea serviciilor la asigurarile auto. Legea nu prevede termene de plata a despagubirilor nici la raspunderea civila auto (RCA), nici la CASCO. Ce poate face CSA pentru imbunatatirea acestor servicii si protejarea asiguratilor?
Nicolae Crisan: La ultima hotarare de guvern privind raspunderea civila auto in 2001, noi am propus termene de plata a despagubirilor, dar Guvernul nu le-a aprobat. De ce? Nu ma intrebati pe mine. Oricum, CSA are in plan, pe viitor, sa introduca aceste termene pentru ambele tipuri de contracte. Pe de alta parte, UNSAR
si-a exprimat dorinta de a standardiza politele de asigurare auto, ceea ce va duce la o mai mare ordine pe piata. Dupa parerea mea insa, o rezolvare radicala a problemei asigurarilor auto va fi posibila doar daca se modifica Legea nr. 136/95, cea care priveste contractul de asigurare. Este o lege depasita in acest moment. Acolo ar putea fi trecute, pe langa termenele de plata, si alte obligatii ce tin de calitatea serviciilor.
Capital: Multe dintre contractele de asigurare au anexate conditii ambigue si chiar inselatoare pentru asigurat. Riscuri declarate asigurabile se regasesc la capitolul excluderi de la polita la finalul contractului. Poate CSA sa intervina acolo unde conditiile de asigurare sunt neclare?
Nicolae Crisan: Din cauza existentei aceleiasi Legi nr. 136/95, nu stim inca daca conditiile de asigurare pot face obiectul avizului nostru. Nu stim nici daca vom avea capacitatea logistica sa facem fata unei asemenea actiuni. Sunt sute de contracte pe piata si foarte multe companii de asigurari. Ar trebui analizat si eventual modificat fiecare contract. De regula, conditiile de asigurare si le stabilesc companiile. Noi putem interveni doar daca conditiile depasesc posibilitatile financiare ale companiei.
Capital: CSA a preluat de la fostul OSAAR si administrarea „Fondului de protejare a asigurarilor”. Ce suma exista in fond si cum il veti administra?
Nicolae Crisan: In fond exista in acest moment circa 219 miliarde lei. Banii stau la Trezoreria statului cu o dobanda de circa 20%, ceea ce insemna ca fondul se erodeaza permanent. Au aparut pareri conform carora daca nu se prevede expres intr-o lege ca acest fond se poate transfera intr-o alta banca, el trebuie sa ramana la Trezorerie. Nu acest lucru ma deranjeaza. Dar Trezoreria trebuie sa vina sa negocieze acum cu noi o alta dobanda, pentru ca CSA e raspunzatoare pentru gestionarea optima a fondului. Mai mult decat atat, daca Comisia are nevoie de un imprumut, Trezoreria va trebui sa poata aproba acest imprumut. Daca prin statutul ei nu poate, atunci va trebui sa ne ofere posibilitatea de a muta banii intr-o alta banca.