'Din păcate, Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere este în impas. Sperăm ca în acest an să avem aceste Gărzi. Nu ştim cum va evolua această aprobare. Chiar dacă nu avem lege aprobată, nu vom sta să aşteptăm. Am început deja procedura de organizare a concursurilor de angajare. În curând, veţi vedea anunţurile pentru Gărzile Forestiere şi ne propunem angajarea a 160 de noi persoane în această structură. Dotările s-au făcut deja anul trecut şi putem vorbi despre dotări corespunzătoare. De asemenea, salariile au fost modificate în guvernarea anterioară', a afirmat Stanciu.
Secretarul de stat de la Departamentul Păduri a subliniat, totodată, că în partea a doua anului se preconizează un control tematic major la nivelul ariilor protejate şi al pădurilor virgine.
'În cadrul Departamentului Păduri din minister nu există o direcţie de control. Această situaţie se va schimba în curând. Pentru îmbunătăţirea sistemului de control integrat am avut întâlniri cu Poliţia, Jandarmeria şi Serviciul de Vămi, pentru a vedea unde avem deficienţele cele mai mari. Nu a fost o surpriză să constatăm că o componentă importantă a sistemului de urmărire a lemnului este cea care controlează ceea ce intră din ţările non-UE. Am stabilit câteva măsuri care vor fi luate în curând. Ne dorim să avem controale tematice pe subiectul tăierilor în arii protejate şi în păduri virgine, dar pentru asta trebuie să avem Gărzile Forestiere completate. Sper ca în a doua parte a anului să putem face două controale tematice majore şi să luăm măsurile care se impun. Foarte curând vom vedea care dintre actele puse în valoare au fost în ariile protejate şi care nu', a subliniat secretarul de stat din MMAP.
În ceea ce priveşte sectorul forestier, Erika Stanciu a precizat că silvicultorii au nevoie de o reabilitare în societate, afirmând că 95% dintre aceştia ţin la pădure.
'Avem o silvicultură de elită, cu principii sănătoase. Îndrăznesc să spun că 95% dintre silvicultorii de la noi ţin la pădure. Vrem să le dăm şi lor o speranţă că lucrurile vor merge spre o reabilitare a lor în societate', a menţionat Stanciu.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere a fost adoptat de Senat în data de 20 octombrie 2015, cu 70 de voturi pentru, unul împotrivă şi 3 abţineri, însă, după trei săptămâni, deputaţii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au decis amânarea discutării acestui proiect.
Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor /MMAP/, în cursul lunii august, controalele silvice şi cinegetice ar urma să fie efectuate la nivel central şi local de Gărzile Forestiere, entităţi în cadrul cărora numărul de posturi preconizat se ridică la 617 persoane, dintre care 545 va fi reprezentat de personalul silvic cu atribuţii de control şi implementare.
Activitatea Gărzilor va fi coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin secretarul de stat pentru Păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia.
Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 43 de judeţe, plus municipiul Bucureşti, şi vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Focşani, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Timişoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Braşov (90 posturi; 82 personal silvic) şi Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier). Pe de altă parte, Gărzile forestiere din Oradea, Ploieşti şi Bucureşti vor avea mai puţini angajaţi.
WWF România, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate au organizat, joi, "Forumul Pădurilor – De la tăieri ilegale la protecţie şi gestionare responsabilă', un eveniment dedicat protejării pădurilor, la care sunt invitaţi reprezentanţi relevanţi din domeniul forestier.
SURSA: Agerpres
