Curtea Constituțională a României (CCR) a trimis un comunicat de presă prin care anunță că legea de modificare a Codului Penal privind sancționarea protestelor este constituțională. În urmă cu o lună, USR și Forța Dreptei au sesizat CCR cu privire la această lege.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei privind modificarea legii care vizează sancționarea protestelor. Curtea a considerat că legea este constituțională.
În ședința de miercuri, Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, obiecția de neconstituționalitate ridicată de parlamentarii din grupul parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) și de parlamentarii neafiliați. Curtea a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și dispozițiile specifice ale articolului unic pct. 10, care se referă la modificarea art. 371 din Codul penal, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
„În esenţă, Curtea a reţinut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale şi reglementarea unor forme agravate ale infracţiunilor este de competenţa exclusivă a legiuitorului, conform atribuţiei sale constituţionale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituţie, atribuţie pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile Articolului unic pct.10 – cu referire la modificarea art.371 din Codul penal – din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise şi previzibile, nefiind contrare principiului securităţii juridice”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.
Pe 25 mai, parlamentarii USR și Forța Dreptei au dezvăluit că au depus o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la modificarea legii propusă de fostul premier Nicolae Ciucă și de fostul ministru Lucian Bode, care se referă la infracțiuni legate de tulburarea ordinii și liniștii publice.
Potrivit celor două formațiuni politice, acest act normativ ar fi încălcat mai multe prevederi ale Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și ale Constituției României.
„Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa ‘un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa’), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani”, explica USR.
„Totodată, redactarea propusă dovedeşte carenţe din punct de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv. Acest lucru contravine bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, atribute fundamentale pentru respectarea principiului securităţii raporturilor juridice şi pentru garanţiile constituţionale împotriva arbitrariului”, menţiona şi Forţa Dreptei.