Cu Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinderilor mici si milocii, prietenii l-au lucrat pe ministrul finantelor. „Legea a fost promovata de niste prieteni de-ai mei, care m-au cam uitat”, este tot ceea ce a comentat Remes, la intrebarea: „Cum va fi afectat bugetul de facilitatile recent adoptate?”.
Ordonanta nr. 92/1997 reinvie
La inceputul anului, Remes anunta ca influenta bugetara a facilitatilor din Legea nr. 241/1998 (fosta OUG nr. 92/1997) ajunge la 8.000 – 10.000 miliarde lei. Legea a fost suspendata, dar facilitati similare apar la cateva luni distanta, prin Legea nr. 133/ 1999 (Legea privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii). Noul act readuce la viata scutirile de impozit pe cota-parte din profitul reinvestit, scutirile de taxe vamale pentru importurile de masini, utilaje, echipamente destinate dezvoltarii activitatii, scutirile de taxe vamale pentru importul unor materii prime. Ba mai mult, Legea IMM introduce in plan fiscal – e drept, nu si pentru investitorii mari – facilitati suplimentare: reducerea cu 75% a impozitului pe profitul obtinut din productia livrata la export, reduceri de impozit in raport cu angajarea fortei de munca.
Desi tintesc numai sectorul IMM si se intind nu pe un an, ci doar pe aproximativ cinci luni (legea a intrat in vigoare la 23 iulie), toate acestea ar greva puternic bugetul. Beneficiarii sunt mici si mijlocii, dar multi. Dupa datele Oficiului National al Registrului Comertului, sunt inregistrate la ora actuala peste 685.000 firme, din care nu mai putin de 95% IMM. In aceste conditii, chiar daca reducem la un sfert influenta bugetara a OUG nr. 92/1997, rezulta in cel mai bun caz 2.000 – 2.500 miliarde lei.
Desigur, calculele finantistilor ar putea indica cifra exacta, daca aceste calcule ar exista: „Nu agream aceste facilitati. Au foarte multe repercusiuni. Va trebui sa calculam si noi, sa vedem foarte clar care sunt implicatiile. E posibil sa propunem Guvernului anumite modificari. N-ar fi o noutate”, a spus Ioan Nicolescu, secretar general in MF.
Cu un buget subnutrit, orice nevoie in plus poate declansa boala. Mai ales ca statul a cheltuit deja, in primele sapte luni, mai mult decat il tinea punga: la 31 iulie a.c., deficitul bugetar era de 9.089 miliarde lei, cu 39,8% peste nivelul programat pentru intregul an. Cosmetizat tot mai greu, esafodajul de calcule cu care Remes s-a prezentat in fata FMI ar fi spulberat de facilitati. Totusi, Legea IMM e in vigoare de mai bine de o luna.
Simtind pericolul, functionarii din MF adopta politica strutului. Pe post de nisip, se folosesc de articolul 39 (a) al Legii nr. 133/99, in care se vorbeste de norme de aplicare ce trebuie elaborate de Agentia pentru intreprinderi mici si mijlocii si Ministerul Finantelor, in termen de 60 de zile. Numai ca e vorba de norme metodologice doar pentru cateva prevederi, si nu pentru tot actul normativ, cum pretind finantistii.
Pretextul Finantelor
nu tine
„Pentru facilitatile fiscale nu trebuie nici o norma. Singurele norme metodologice sunt cele care se refera la doua articole de lege, privind la programele de finantare. Restul prevederilor, care sunt explicite, nu au nevoie de explicatii. Numai ca, sub umbrela elaborarii metodologiei, Ministerul Finantelor ascunde faptul ca toate facilitatile sunt blocate”, subliniaza Adrian Ciocanea, fost secretar de stat la Ministerul Reformei si promotor, in aceasta calitate, al Legii IMM.
Jozsef Birtalan, vicepresedintele Agentiei pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, considera, la fel, ca facilitatile fiscale au intrat in vigoare o data cu legea, dar recunoaste ca nimeni nu le aplica. De altfel, de ce norme ar avea nevoie prevederi de genul „cota-parte din profitul brut reinvestit de catre IMM nu se impoziteaza”, sau „intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, importate pentru dezvoltarea activitatilor de productie sau servicii”?!
Sub stricta indrumare de la centru, atat functionarii de la Vama, cat si cei de la Finantele Publice se fac ca nu pricep si continua cu stransul de taxe, atat de la cel mare, cat si de la cel mic.
Daca MF „ar agrea facilitatile”, deci ar respecta legea, tehnic ar trebui sa prevada, la rectificarea bugetara din septembrie sume speciale pentru acoperirea lor. O frumoasa utopie, cata vreme bugetul e in fundul gol. Cu toate constrangerile austeritatii, un lucru se contureaza clar: cata vreme Legea IMM exista, parafata de Parlament si promulgata de Presedintie, neaplicarea ei este ilegala.
Cel putin deocamdata, finantistii nu arata ca si-ar face prea multe griji. Ei trag de timp si trag speranta ca, o data cu metodologia de aplicare, vor schimba si legea, pe ici, pe colo. „Legea baga prea multe facilitati si noi trebuie sa convenim asupra lor. Sunt norme care trebuie facute si evident ca, la norme, vom mai ajusta”, adauga secretarul general al MF. Tot acest joc de-a alba-neagra antreneaza si alte neajunsuri, caci legea nu cuprinde numai facilitati fiscale. Obligatia societatilor de stat de a intocmi liste cu activele neutilizate, obligatia sa le vanda intreprinderilor mici si mijlocii, accesul prioritar al IMM la achizitiile publice de bunuri, lucrari, servicii, fara a mai vorbi de promisele finantari raman toate pe hartie, sub semnatura parlamentarilor.
Concluziile nu sunt greu de tras: cu nou-aparuta Lege pentru stimularea si dezvoltarea IMM, singurii castigati sunt alesii neamului, care si-au mai tras astfel un dram de capital politic. Sau asa cred ei, pentru ca sictireala romanului creste cu fiecare promisiune neonorata. Dar, vorba dlui Nicolescu: „n-ar fi o noutate”.
