Legea care permite subconcesionarea bunurilor publice ale statului prin atribuire directă, promulgată
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care permite subconcesionarea bunurilor publice ale statului prin atribuire directă.
Legea vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 57/2019, permițând companiilor naționale, societăților naționale sau societăților aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorităților administrației publice centrale sau locale să subconcesioneze bunurile proprietate publică primite în concesiune.
Anterior promulgării, legea a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către USR și partidul Forța Dreptei, care au criticat posibilitatea subconcesionării bunurilor publice ale statului prin atribuire directă, evitând astfel licitațiile publice. Cu toate acestea, CCR a respins sesizarea, considerând actul normativ constituțional.
Legea permite subconcesionarea prin atribuire directă a bunurilor publice, o mișcare criticată pentru potențialul său de a facilita practici de favoritism și nepotism în detrimentul unei competiții corecte și transparente.
Pe de altă parte, susținătorii legii afirmă că aceasta va promova eficiența în administrarea bunurilor publice și va stimula dezvoltarea economică prin implicarea mai activă a sectorului privat.
Inițiativa modificărilor la Codul administrativ a fost atribuită coaliției PSD-PNL, care a fost criticată pentru încălcarea principiilor constituționale privind egalitatea în fața legii și protecția intereselor publice.
Cei din USR au caracterizat modificările drept „anti-reformă”
Într-un comunicat de presă, deputatul USR Mihai Badea a caracterizat legea ca fiind o „anti-reformă” care ar putea duce la sifonarea fondurilor publice în beneficiul unor interese politice de partid.
„Coaliţia PNL-PSD vrea să reînvie subconcesionările de bunuri publice făcute cu dedicaţie pentru clientela de partid. Legea PSD-PNL este o veritabilă anti-reformă, care încalcă grav normele constituţionale privind economia de piaţă bazată pe libera iniţiativă şi concurenţa loială.
Se redeschide calea acordării unor ajutoare de stat către firme de apartament alese cu mâna pe criterii politice, care vor ajunge să exploateze bunuri publice de mare valoare contra unor redevențe derizorii, stabilite din pix, ceea ce se va traduce în prejudicierea bugetelor publice”, a declarat deputatul USR Mihai Badea, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, potrivit unui comunicat de presă al partidului.
Prin ocolirea licitațiilor publice sunt încălcate prevederile constituționale privind asigurarea nivelului de trai și proprietatea publică, libertatea economică și principiul concurenței loiale.
Lipsa unor criterii clare de selecţie şi evaluare a potenţialilor subconcesionari, precum şi atribuirea bunurilor proprietate publică în mod direct, fără recurgerea la proceduri juste, pot face ca bunurile să intre pe mâna unor entităţi care nu pot oferi calitatea/performanţa necesară atunci când vorbim de resurse publice şi de interesul cetăţenilor.
„Să ne gândim că avem o societate comercială înfiinţată de către o primărie şi primăria îi concesionează acesteia nişte bunuri imobile, terenuri sau clădiri. Iar respectiva societate vine şi spune că nu le foloseşte şi le subconcesionează unui terţ. Dar nu prin licitaţie publică, cum ar fi firesc, ci prin încredinţare directă. Cel mai probabil către prietenii primarului. Asta am vrut noi să împiedicăm şi am depus amendament în acest sens, dar PSD şi PNL au respins. Le-ar fi stricat lor jocurile.
Acum, rămâne de văzut cum se vor poziţiona judecătorii CCR: de partea legii şi a cetăţenilor sau de partea clientelei de partid”, a precizat deputatul USR Alin Apostol, membru în Comisia pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor, conform comunicatului de presă al USR.
Senatul a adoptat acest proiect de lege pe 9 octombrie 2023, în calitate de prim for sesizat, iar pe 5 decembrie 2023 a primit votul decizional al Camerei Deputaţilor.
