Art. 2. - (1) Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniu, care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. (2) Obiectivele strategice ale dezvoltarii pomiculturii sunt: a) concentrarea si specializarea productiei pomicole; b) dezvoltarea centrelor si bazinelor cu traditie in domeniu, care sa asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografica. Art. 3. - (1) Organizarea comuna
Art. 2. – (1) Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniu, care elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. (2) Obiectivele strategice ale dezvoltarii pomiculturii sunt: a) concentrarea si specializarea productiei pomicole; b) dezvoltarea centrelor si bazinelor cu traditie in domeniu, care sa asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografica. Art. 3. – (1) Organizarea comuna de piata in sectorul fructelor contine reguli privind: a) patrimoniul pomicol si potentialul de productie pomicola; b) producerea materialului saditor pomicol; c) securitatea alimentara, precum si valorificarea fructelor si produselor din fructe; d) organizatiile profesionale, interprofesionale si organismele pe filiera; e) instrumentele si mecanismele de reglementare a pietei. (2) Speciile de pomi, arbusti fructiferi si capsuni cultivate in Romania sunt prevazute in anexa nr. 1. CAPITOLUL II Productia pomicola SECtIUNEA 1 Patrimoniul pomicol Art. 4. – (1) Patrimoniul pomicol este alcatuit din: pomi si arbusti fructiferi, indiferent de sistemul de cultura, capsunarii, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile in pregatire pentru plantare si terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbusti fructiferi si capsuni. (2) In Romania pastrarea patrimoniului pomicol, mentinerea si ridicarea valorii biologice si a potentialului productiv al plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si protejarea mediului inconjurator constituie o obligatie a cultivatorilor. Art. 5. – (1) Patrimoniul pomicol se clasifica in urmatoarele categorii: a) plantatii tinere, pana la intrarea pe rod; b) plantatii pe rod, in plina productie; c) plantatii pe rod, in declin; d) pepiniere pomicole; e) colectii pomologice, culturi de concurs si loturi experimentale; f) terenuri in pregatire pentru infiintarea plantatiilor. (2) Sistemul de cultura se defineste prin densitate, sortimente, tehnologii, performante tehnice si economice si se clasifica astfel: a) sistem extensiv; b) sistem intensiv; c) sistem superintensiv; d) pomi razleti. Art. 6. – (1) Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se realizeaza in Romania cu precadere pe arealele consacrate, situate in special in zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitarii teritoriale. (2) Arealele pomicole reprezinta zona geografica a culturii pomilor si arbustilor fructiferi, constituie o categorie distincta a fondului funciar si sunt prevazute in anexa nr. 2. (3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimiteaza in zone, bazine, centre si exploatatii pomicole, alcatuite din livezi, astfel cum vor fi definite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (4) Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, pasuni, fanete, aliniamente si perdele de protectie, denumiti pomi razleti, si ale caror produse nu fac obiectul comercializarii pe piata nu fac parte din cadastrul pomicol. (5) Evidenta pomilor razleti se tine separat. Art. 7. – (1) Delimitarea teritoriala a patrimoniului pomicol se inregistreaza in cadastrul agricol ca pozitie distincta, numita cadastru pomicol, si urmareste: a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol; b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultura, specii, parcele si detinatori. (2) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc normele metodologice de realizare si tinere a evidentei cadastrului pomicol, ca o componenta a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale in domeniu. (3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, cu sprijinul Academiei de stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-sisesti”, efectueaza delimitarea si actualizarea lucrarilor de zonare si microzonare a arealelor pomicole. Art. 8. – Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerul Administratiei si Internelor organizeaza recensamantul patrimoniului pomicol, din 10 in 10 ani, incepand cu anul 2005. Art. 9. – Normele tehnice de infiintare si defrisare a plantatiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului. SECtIUNEA a 2-a Producerea materialului saditor Art. 10. – Producerea materialului saditor pomicol se face numai de catre pepinierele pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Art. 11. – (1) Pipinierele pomicole au obligatia sa produca material saditor numai din categoriile biologice prevazute in sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante si hibrizi cultivate in Romania si cataloagele oficiale ale soiurilor si hibrizilor cultivati in Uniunea Europeana. (2) Categoriile biologice superioare de material saditor pomicol, prebaza si baza se produc in unitati autorizate. Art. 12. – In pomicultura se admit la plantare urmatoarele categorii de material saditor: a) pomi altoiti, formati in pepiniere; b) pomi pe radacini proprii, din sortimentul admis la inmultire, obtinuti prin metode clasice sau culturi de meristeme; c) butasi inradacinati, marcote, drajoni, stoloni. Art. 13. – Pentru producerea materialului saditor pomicol sunt folosite urmatoarele categorii de material initial: a) portaltoi obtinuti pe cale generativa din samburi si seminte, proveniti din plantatii semincere autorizate; b) portaltoi obtinuti pe cale vegetativa – clone – din plantatii mama de butasi, marcotiere si drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme; c) altoi, prelevat sub forma de ramuri sau muguri, din plantatii mama autorizate. Art. 14. – Baza materiala aferenta sectorului de producere a materialului saditor pomicol este protejata, detinatorii fiind obligati sa respecte destinatia initiala a acesteia. SECtIUNEA a 3-a Infiintarea, exploatarea si defrisarea plantatiilor pomicole Art. 15. – Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni, organizate in exploatatii pomicole amplasate in zone, bazine, centre pomicole de o anumita suprafata si o anumita structura de specii si soiuri, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 166/2002, este optiunea libera a oricarui proprietar sau detinator de teren. Art. 16. – (1) Soiurile fiecarei specii de pomi, arbusti fructiferi si capsuni se clasifica in urmatoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate temporar si interzise. (2) Definitiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura, asigura elaborarea lucrarilor de zonare a speciilor de pomi si arbusti fructiferi recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarei zone, bazin si centru pomicol, precum si actualizarea periodica a acestora. Art. 17. – (1) Exploatatiile pomicole beneficiaza de facilitati financiare din partea statului, in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) Infiintarea exploatatiilor pomicole in zonele, bazinele si centrele pomicole beneficiaza de sprijin financiar din partea statului. Art. 18. – Amenajarea unor terenuri in panta, slab fertile si cu fenomene de eroziune a solului si valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activitati de interes national pentru protejarea mediului si se bucura de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislatiei in vigoare.r Art. 19. – (1) Plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 0,5 ha si cele de arbusti fructiferi de peste 0,2 ha, situate in zone, bazine si centre consacrate, se infiinteaza in baza autorizatiei de plantare, eliberata de directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, conform reglementarilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.rn (2) Pentru plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha si pentru plantatiile de arbusti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha, autorizatia de plantare se elibereaza in baza unui proiect de infiintare a exploatatiei pomicole, elaborat de persoane autorizate si avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de statiunea de cercetare si dezvoltare pomicola din zona.rn (3) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de plantare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale.rn Art. 20. – Toate plantatiile pomicole organizate in exploatatii agricole se infiinteaza numai cu soiuri din categoriile recomandate si autorizate.rn Art. 21. – (1) Defrisarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi de interes comercial apartinand persoanelor fizice sau juridice se face numai in baza autorizatiei de defrisare, eliberata de catre directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.rn (2) Sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de defrisare colectiile de pomi si arbusti fructiferi, culturile pomicole de concurs si parcelele experimentale, care se aproba de consiliile stiintifice ale unitatilor respective.rn Art. 22. – (1) Durata de functionare a plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi, in conditiile de exploatare normala, precum si modalitatea defrisarii acestora sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.rn (2) In cazul in care, dupa defrisare, terenul respectiv nu se replanteaza, detinatorii au obligatia sa inainteze la directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, cu 3 luni inaintea defrisarii, documentatia necesara pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.rn (3) Regimul de exploatare a plantatiilor pomicole si arbustilor fructiferi apartinand institutiilor de invatamant, cu scop didactic, si al parcelelor experimentale ale unitatilor de cercetare se va stabili prin planurile de invatamant, respectiv prin programele de cercetare ale unitatilor respective.rn Art. 23. – (1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite in continuare nucifere, este supusa si urmatoarelor prevederi speciale:rn a) infiintarea plantatiilor de nucifere se face cu material saditor selectionat de catre pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta si biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;rn b) taierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultura sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizatiei-model prevazute in anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligatia plantarii prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate si autorizate;rn c) cererea pentru taierea nucilor si castanilor comestibili razleti, solicitata de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel putin 3 luni inaintea executarii taierii, iar aceasta se verifica si se aproba de directiile generale pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti;rn d) in cazurile cand se solicita defrisarea plantatiilor de nuc si castan comestibil in masiv, este obligatorie expertiza tehnica efectuata de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura sau de statiunea de cercetare si dezvoltare pomicola din zona. Termenul de depunere a documentatiei de defrisare este de cel putin 6 luni inaintea datei propuse pentru defrisare;rn e) criteriile care stau la baza documentatiei in vederea autorizarii taierii exemplarelor de nuc si castan comestibil, precum si defrisarea lor cand sunt in masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.rn Art. 24. – In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor si a castanilor comestibili aflati in plantatii sau ca pomi razleti, cu consemnarea proprietarilor si a parcelelor cadastrale in care se gasesc.rn Art. 25. – In programele de impadurire si combatere a eroziunii solului din zonele de cultura a nucului si castanului se vor introduce si aceste specii. Regia Nationala a Padurilor si alti detinatori de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material saditor din soiuri autorizate si recomandate, precum si biotipurile locale.rnrn CAPITOLUL IIIrn Valorificarea fructelorrnrn Art. 26. – In functie de insusirile specifice, fructele au urmatoarele destinatii:rn a) consum in stare proaspata;rn b) consum sub forma prelucrata industrial.rn Art. 27. – (1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifica in categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobandesc caracterul de obligativitate.rn (2) Se supun standardelor de calitate urmatoarele fructe: ciresele, visinele, caisele, piersicile si nectarinele, capsunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile in coaja, fructele de arbusti fructiferi, precum si fructele de orice fel care fac obiectul importului.rn (3) Se excepteaza de la cerintele de conformitate cu standardele de calitate:rn a) produsele oferite de catre producatori la centrele speciale de preluare, pregatire, ambalare, marcare, destinate vanzarilor de gros sau in detaliu;rn b) produsele expediate in vrac catre unitatile si fabricile de procesare.rn Art. 28. – (1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusa controlului de conformitate pe filiera produsului.rn (2) Controlul de conformitate se face la fata locului, in toate stadiile de comercializare, de catre organismele autorizate prin lege.rn Art. 29. – (1) In cazul unor accidente de sanatate in consum, analiza fructelor care au facut obiectul vanzarii pe piata, privind continutul de reziduuri de pesticide, contaminanti si alte substante, este obligatorie si se efectueaza de laboratoarele acreditate.rn (2) Evidenta tratamentelor si a substantelor utilizate in plantatiile pomicole destinate comercializarii fructelor se tine de catre producator si se supune controlului Inspectiei de stat pentru controlul tehnic in producerea si valorificarea legumelor si fructelor.rn Art. 30. – (1) Fructele proaspete destinate consumului uman circula pe filiera de produs insotite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de catre organismul de certificare instituit in acest scop.rn (2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.rn Art. 31. – (1) Prelucrarea fructelor in scop comercial poate fi facuta de catre agenti economici autorizati pentru aceasta activitate, cu mijloace proprii sau grupati in diferite forme de cooperare.rn (2) Fructele destinate prelucrarii industriale circula insotite de certificatul de destinatie industriala emis de catre organismele de control, al carui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.rn Art. 32. – Prin prelucrarea fructelor se obtin urmatoarele produse:rn a) fructe deshidratate, intregi sau portionate, fainuri de fructe;rn b) fructe congelate, individual sau in bloc;rn c) sucuri: cu pulpa de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri;rn d) sucuri concentrate;rn e) conserve: compoturi, dulceturi, gemuri, magiun de prune, marmelada, piureuri;rn f) distilate: tuica, palinca, rachiuri;rn g) fermentate: cidru, otet;rn h) alte produse.rn Art. 33. – (1) Dreptul de folosire de catre producatori a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acorda prin certificat de atestare a originii geografice.rn (2) Certificatul se elibereaza de catre organele abilitate in acest scop, pe baza verificarilor facute de specialisti imputerniciti pentru controlul respectarii conditiilor impuse pentru producerea fructelor si prelucrarea acestora.rn Art. 34. – Producatorii si comerciantii de produse alcoolice din fructe in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.rn Art. 35. – Etichetarea fructelor si a produselor din fructe se face conform standardelor si normelor de calitate.rn Art. 36. – (1) Distilatele, care se disting prin originalitatea insusirilor lor imprimata de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folosita, modul de pastrare si invechire, se pot incadra in categoria bauturilor alcoolice din fructe, de calitate superioara, cu indicatia geografica din care provin.rn (2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioara, cu indicatia geografica, se face sub numele arealului de productie pomicola delimitata, in mod obisnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al localitatii in care se afla exploatatia pomicola.rn Art. 37. – (1) tuica este o bautura alcoolica romaneasca, obtinuta in mod expres prin fermentarea fructelor din speciile samburoase ori a maceratului din aceste fructe, in prezenta sau nu a samburelui, urmata de o distilare sau redistilare, la o concentratie alcoolica determinata la temperatura de 20A