La calculul pensiei sunt luate în considerare trei elemente: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive. Acestea sunt exact perioadele asimilate vechimii, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii.
Vechimea în muncă. Cele trei elemente importante de care se ține seama la calcul
Toate pensiile aflate în plată sunt recalibrate pentru a restabili vechimea în muncă, ținând cont inclusiv de anumite studii. La stabilirea vechimii sunt luate în considerare trei elemente extrem de importante.
În calculul pensiei sunt incluse următoarele elemente: perioada de contribuție, punctele de stabilitate și perioadele necontributive, care reprezintă perioadele asimilate vechimii, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii.
Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial spre finalul anului trecut, stipulează că „numărul total de puncte realizat – suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potențial și a numărului de puncte de stabilitate”.
Perioadele necontributive sunt perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare, conform unor acte normative specifice care se aplică anumitor categorii de persoane, pentru care nu s-a plătit contribuția la asigurările sociale, în cazul în care persoana a fost asigurată în sistemul public.
Valoarea punctului de referință este de 81 lei
În esență, pentru perioada de contribuție, cuantumul pensiei este determinat prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare, valoarea punctului de referință este de 81 lei, indexată anual în luna ianuarie cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Perioada de necontributivitate este perioada care se consideră vechime în muncă fără să se fi plătit contribuția la sistemul de pensii și include perioadele asimilate, cum ar fi perioada de serviciu militar, absolvirea cursurilor de zi ale unei facultăți sau masterat recunoscute de statul român, șomajul sau concediul pentru creșterea copilului până la 2 ani, sau concediul pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale.
„Pentru aceste perioade asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi și șomajul, etc -, pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte”, a declarat șeful Casei de Pensii, Daniel Baciu.
În conformitate cu legislația specificată, calculul punctajului pentru o persoană care a avut un stagiu militar de 6 luni, a frecventat facultatea timp de 5 ani și a fost în șomaj timp de 6 luni se realizează astfel:
- Stagiul militar: Se consideră perioadă asimilată pentru vechime în muncă, deci adaugăm punctajul corespunzător acestei perioade. În cazul nostru, nu specifici punctaj exact pentru stagiul militar, dar acesta se adaugă în calculul total al punctajului.
- Studiile universitare: 5 ani de facultate se asimilează ca perioadă de necontributivitate, adică se adaugă punctajul aferent acestei perioade.
- Șomajul: Perioada de șomaj de 6 luni se consideră asimilată în calculul punctajului.
Pentru a obține punctajul total, se însumează punctajele pentru fiecare dintre aceste perioade asimilate vechimii în muncă.
Se adaugă punctele de stabilitate
Punctele de stabilitate sunt acordate în funcție de stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani, conform următoarelor tranșe:
- 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani (de exemplu, între 25 și 30 de ani se acordă 2,5 puncte)
- 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani (de exemplu, între 30 și 35 de ani se acordă 3,75 puncte)
- 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani
Aceste puncte de stabilitate sunt adăugate la punctajul total obținut din perioadele de necontributivitate și contributivitate.
În cazul personalului din sectorul bugetar, sporurile de vechime în muncă sunt calculate conform legii 153/2017, în funcție de tranșele de vechime în muncă și cotele din salariul de bază.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu posibilitatea pentru femei de a opta pentru pensionarea la 65 de ani începând din 1 ianuarie. Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual de la 63 de ani la 65 de ani până în 2035.
Stagiul complet de cotizare pentru obținerea pensiei este de 35 de ani, iar stagiul minim este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.