Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii, aflat în curs de finalizare, este aspru criticat de specialişti, care consideră că prevederile sale sunt nerealiste, nefondate şi neprincipiale.

Recenta iniţiativă legislativă a Guvernului, de salvare a sistemului de pensii de la de­zastru, nu este altceva decât o cosmetizare a vechii legi, care s-a dovedit a fi un eşec. „Noua lege nu diferă cu nimic de Legea nr. 19/2000, în afara faptului că diminuează drastic valoarea punctului de pensie“, explică Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii. „Într-un orizont de timp nu prea îndepărtat, valoarea acestui punct va ajunge sub 30% din salariul mediu pe economie.“ Creşterea numărului contribuabililor cu 244.000 de persoane în acest an este doar un artificiu de calcul: în sistemul public de pensii vor reintra beneficiarii legilor speciale, dar contribuţiile acestora la asigurările sociale vor fi plătite tot de la buget. Probabilitatea de a-i face pe liber profesionişti să cotizeze la fondul social este minimă. „Pensia trebuie să reprezinte un factor de motivare pentru salariaţii tineri. Motivarea şi productivitatea depind de salariile pe care le primesc şi de aşteptările privind viitorul. În condiţiile în care foarte mulţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, iar pensia se va menţine la cele mai mici cote din UE, ne aşteptăm ca migraţia românilor să crească şi mai mult“, anticipează Constantin Ciutacu, director general adjunct la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE). Nici recalcularea pensiilor celor care au beneficiat de legi speciale nu pare să fie o soluţie fezabilă, fie ea şi parţială, pentru reducerea deficitului fondului de pensii. „Aceştia ar putea să atace legea pentru neconstituţionalitate, în cazul în care li se anulează un drept câştigat anterior“, este de părere Magda Volonciu, cunoscut avocat în dreptul muncii. Reducerea numărului de pensionări cu circa 284.000 de persoane, până în 2020, ca urmare a majorării vârstelor de retragere din activitate nu va rezolva mare lucru. Multe dintre pensionările anticipate sau pe caz de boală au fost determinate de imposibilitatea reintegrării în muncă a persoanelor trecute de 50 de ani.

Guvernul prelungeşte vârsta de pensionare pe motiv că a crescut speranţa de viaţă a celor care împlinesc 65 de ani. Numai că 50% din tineri nu apucă această vârstă.

În urmă cu zece ani, sistemul de pensii a fost reformat. S-au mărit vârstele de pensionare şi s-a schimbat modalitatea de calcul. Principalul motiv invocat viza îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii. Care au fost efectele măsurilor luate atunci? Începând cu 2006, au apărut deficitele la bugetul asigurărilor sociale, ajunse la un nivel record de 1,5 miliarde euro în 2009. A crescut masiv numărul pensionărilor de invaliditate, de la 600.000 de persoane, în 2001, la 900.000 de persoane, în 2009. S-a triplat anual numărul de pensionări anticipate. S-au adoptat legi privind pensionarea în condiţii speciale a diplomaţilor, parlamentarilor, funcţionarilor publici parlamentari, personalului din aviaţie, magistraţilor şi personalului de specialitate din justiţie, militarilor şi poliţiştilor.

Recenta iniţiativă legislativă a Guvernului, de salvare a sistemului de pensii de la dezastru, nu este altceva decât o cosmetizare a vechii legi, care s-a dovedit a fi un eşec. „Noua lege nu diferă cu nimic de Legea nr. 19/2000, în afara faptului că diminuează drastic valoarea punctului de pensie“, explică Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii. „Într-un orizont de timp nu prea îndepărtat, valoarea acestui punct va ajunge sub 30% din salariul mediu pe economie.“ Creşterea numărului contribuabililor cu 244.000 de persoane în acest an este doar un artificiu de calcul: în sistemul public de pensii vor reintra beneficiarii legilor speciale, dar contribuţiile acestora la asigurările sociale vor fi plătite tot de la buget. Probabilitatea de a-i face pe liber profesionişti să cotizeze la fondul social este minimă. „Pensia trebuie să reprezinte un factor de motivare pentru salariaţii tineri. Motivarea şi productivitatea depind de salariile pe care le primesc şi de aşteptările privind viitorul. În condiţiile în care foarte mulţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, iar pensia se va menţine la cele mai mici cote din UE, ne aşteptăm ca migraţia românilor să crească şi mai mult“, anticipează Constantin Ciutacu, director general adjunct la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE).

196-47183-capital_06.jpg

False soluţii şi secrete bine păzite

Nici recalcularea pensiilor celor care au beneficiat de legi speciale nu pare să fie o soluţie fezabilă, fie ea şi parţială, pentru reducerea deficitului fondului de pensii. „Aceştia ar putea să atace legea pentru neconstituţionalitate, în cazul în care li se anulează un drept câştigat anterior“, este de părere Magda Volonciu, recunoscut avocat în dreptul muncii.

Reducerea numărului de pensionări cu circa 284.000 de persoane, până în 2020, ca urmare a majorării vârstelor de retragere din activitate nu va rezolva mare lucru – a se vedea efectele Legii nr. 19/2000. Multe dintre pensionările anticipate sau pe caz de boală au fost determinate de imposibilitatea reintegrării în muncă a persoanelor trecute de 50 de ani. Şi acest fapt, ca şi starea de sănătate a populaţiei, este cunoscut de către guvernanţi. „Avem o speranţă de viaţă mare de-abia pentru cei de peste 65 de ani, dar 50% mor până să ajungă la această vârstă. Ştiţi câţi oameni sunt sănătoşi realmente la 65 de ani? 12,8%, restul sunt copţi. E vai de mama lor!“, ne lămureşte Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa. „Aşa se şi explică menţinerea actualului sistem de pensii“, confirmă Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS). „Mulţi cotizează, dar mor înainte de pensionare. Speranţa de viaţă după 65 de ani nu este relevantă.“

196-47182-capital_07.jpgAm solicitat preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, o întrevedere pentru a discuta despre studiile de impact pe care se fundamentează noua lege a pensiilor pentru a vedea care sunt efectele asupra economiei, dar mai ales asupra stării sănătăţii populaţiei, în condiţiile creşterii vârstei de pensionare. Cererea noastră a rămas fără răspuns. De acelaşi zid al tăcerii ne-am lovit şi la Banca Mondială, spre care toţi arată cu degetul că ne-ar fi obligat să revizuim şi sistemele de pensionare. Deşi Cătălin Păuna, economist-senior al Misiunii Băncii Mondiale în România, coordonează activităţile de analiză şi monitorizare macroeconomică ale instituţiei, Domnia sa ne-a îndrumat direct la sursă: „Cei de acolo ar trebui să aibă astfel de analize“. Dar „sursa“ este surdă şi mută. Ne-a explicat, în schimb, Constantin Ciutacu care e secretul tăcerii celor implicaţi în analiza efectelor generate de aceste schimbări: „Dreptul muncii este o frână în calea expansiunii multinaţionalelor, fiindcă ele domină, nu guvernele. Se doreşte o schimbare a principiilor de drept şi de asigurări sociale, iar experimentele se fac în ţările în curs de dezvoltare. Guvernul nostru este prins în acest cleşte. De ce nu fac astfel de experimente în ţările dezvoltate? Doar şi ele se confruntă cu deficite uriaşe la bugetele de pensii!“.

Noua lege a pensiilor, luată la bani mărunţi

196-47178-0607_constantinciutacu_05_c.jpgNerealistă
Nu se poate da o nouă lege a pensiilor cu perspective de timp atât de mari, de 20 de ani. Avem deja experienţa Legii nr. 19/2000, care s-a dovedit că nu a fost bună, pentru că tot nu ne ajung banii de pensii. Pentru a rezolva problema, Guvernul trebuie să se ocupe de economia reală, de creşterea economică şi de asigurarea locurilor de muncă pentru cei care trebuie să contribuie la susţinerea fondului de pensii. În ultimii 7-8 ani, creşterea economică s-a făcut numai pe seama consumului. Îngheţarea salariilor şi a pensiilor este o măsură care loveşte în consum. Cu două milioane de contracte de muncă încheiate pe salariul minim pe economie nu putem să facem coeziune economică şi socială, deşi suntem membri ai UE. Şocul cel mare va fi în momentul trecerii la moneda unică. Cine mai trăieşte, în ţările dezvoltate ale Europei, cu 5 euro pe zi, cât reprezintă acum pensia medie în România? 
Constantin Ciutacu, director general adj., INCE

196-47179-0607_catalinghinararu_05_c.jpgNerelevantă
Este mai avantajos să legi calcularea pensiei de câştigurile salariale, pentru că o aduci mai aproape de realitatea de pe piaţa muncii. Sistemul de calcul practicat după Legea nr. 19/2000, prin indexarea pensiei în raport cu salariul mediu brut comunicat de statistică, era mai bun, deoarece câştigul salarial se deplasează mult mai repede şi probabilitatea ca el să fie descrescător este mai mică. Corelarea cu indicele preţului de consum, aşa-zisa inflaţie, nu reflectă mişcările generale ale preţurilor. În acest indice nu sunt cuprinse toate preţurile, iar valorile care sunt date nu reflectă întotdeauna ponderea acelor produse sau servicii în consumul tuturor tipurilor de gospodării. Medicamentele, care reprezintă o categorie importantă de produse în cazul pensionarilor, nici nu sunt trecute aparte în cadrul indicelui preţului de consum, ci apar undeva, într-o grupă.
Catălin Ghinăraru, secretar ştiinţific, INCSMPS

196-47180-0607_petrudandea_05_cc.jpgNefondată
Orice fel de prognoză legată de forţa de mun­că, de speranţa de viaţă, de nivelul salarii­lor luată în formula de calcul a pensiilor es­te nefondată. Potrivit prognozelor făcute pentru studiul de impact în cazul Legii nr. 19/2000, speranţa de viaţă din acest an trebuia să fie cu trei ani mai mare, şi la bărbaţi, şi la femei. Mai are rost, atunci, să folosim astfel de formule de calcul pentru fundamentarea unei legi? Noi avem spe­ranţa de viaţă egală cu a ungurilor. Nu-i nor­mal să avem şi vârsta lor de pensionare, de 63 de ani? Nu 65 de ani, ca în Germania, unde speranţa de viaţă este mai mare cu ze­ce ani faţă de a românilor. Dacă indexăm punctul de pensie în funcţie de inflaţie, pe termen mediu şi lung se va produce o prăpastie faţă de salarii, aşa cum am mai avut în 2000. Guvernul ar trebui să se preocupe de faptul că doar 4,7 milioane de persoane contribuie la sistemul de pensii, din cele zece milioane care alcătuiesc populaţia activă a României.
Petru Dandea, vicepreşedinte, Cartel ALFA

196-47181-0607_magdavolonciu_05_c.jpgNeprincipială
Trebuie să vedem dacă măsura de recalcula­re a pensiilor este prin­cipială, legală şi o­portună. Dacă s-ar re­veni asupra dreptului de pensie câştigat anterior de către beneficiarii de reglementări speciale, s-ar încălca principiul neretroactivităţii le­gii, consacrat prin Con­sti­tuţie. În discuţie trebuie pus şi principiul reglementării mai favorabile, specific drep­­tului social, deci şi a sistemului de asigurări. Dacă există o situaţie mai favorabilă, trebuie păstrată aceea. Nu te răzbuni pe oameni pentru că alţi guvernanţi au avut o politică mai favorabilă. În subsidiar, avem şi o problemă cu drepturile cetăţeneşti: este dreptul meu să beneficiez de un sistem de asigurări adecvat momentului în care am optat pentru el. Dacă aş fi ştiut că statul îmi va oferi o altă pensie, nu optam pentru acest sistem. Modificarea îmi aduce prejudicii şi se poate apela şi la instanţele internaţionale.
Magda Volonciu, avocat, Baroul Bucureşti

196-47184-untitled1.jpg