In termen de opt luni de la data intrarii in vigoare a legii, (se spera pana la inceperea vacantei parlamentare) fiecare contribuabil la sistemul public de pensii va fi obligat sa adere in paralel si la un fond universal de pensii private. Singura limita este legata de varsta. Daca pentru persoanele care mai au cel putin 20 de ani pana la varsta legala de pensionare, contributia va fi obligatorie, pentru cele care mai au cel putin zece, aderarea la un fond universal de pensii va fi optionala.
Pentru a putea cotiza atat la sistemul public de pensii cat si la cel privat, romanii nu vor trebui insa sa scoata mai multi bani din buzunar. Conform noului proiect de lege, contributia fiecarui membru la fondul privat va fi in primul an de 2% din salariul brut, urmand sa creasca anual cu cate un procent pana la pragul de 8%. Aceasta se va scadea din actuala contributie de asigurari sociale pe care angajatii si celelalte categorii de contribuabili, o platesc conform Legii nr. 19/2000. Scaderea procentajului alocat pensiei de stat va duce, in mod proportional, la diminuarea numarului de puncte alocate lunar angajatului.
In termen de doi ani de la data infiintarii, un fond universal de pensii va trebui sa aiba minimum 200.000 membri. Legea nu prevede insa numarul minim de membri necesar pentru a infiinta un fond de pensii, acest element urmand sa fie stabilit prin norme ulterioare.

Asiguratorii – exclusi de pe piata pensiilor private

Pe langa crearea fondurilor universale de pensii (obligatorii), proiectul prevede in plus posibilitatea infiintarii planurilor de pensii facultative (pilonul III), administrate in sistem privat. Acestea vor fi finantate si propuse angajatilor sau rudelor acestora de catre angajatori sau grupuri de angajatori, iar membrilor de sindicat de catre sindicate sau carteluri sindicale. In plus fata de aceste categorii, pensiile facultative vor putea fi oferite si altor categorii de populatie de catre societati de pensii constituite in acest scop.
Proiectul nu specifica insa care va fi statutul companiilor de asigurari care ofera in acest moment planuri de pensii private sub forma politelor de asigurare. Nu se stie inca daca acestea vor fi considerate societati de administrare a pensiilor private facultative sau vor avea un statut separat. Neclaritatile persista si in ce priveste supravegherea institutiilor care ofera pensii private facultative. Conform legii, de acest lucru ar trebui sa se ocupe Comisia Nationala a Fondurilor de Pensii (organism ce urmeaza sa fie infiintat dupa aparitia legii). Pe de alta parte, supravegherea companiilor de asigurari care ofera pensii private intra in acest moment, conform Legii nr. 32/2000 in sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Nu in ultimul rand, legea nu da posibilitatea angajatorilor care finanteaza un plan de pensii sa-si aleaga ca administrator o alta societate decat cea de administrare a pensiilor, firmele de asigurari nefiind incluse in aceasta categorie, desi au o experienta semnificativa in domeniu.
Capitalul social minim al societatii de administrare a unui fond universal de pensii (contributii obligatorii) este prevazut a fi de 20 milioane euro sau echivalentul in lei, calculat la cursul BNR. Suma trebuie depusa integral si exclusiv in numerar la o banca autorizata de pe teritoriul Romaniei. In plus, daca societatea administreaza si fonduri de pensii facultative, ea va trebui sa faca dovada ca detine un capital social de 1,5 milioane euro pentru fiecare dintre aceste fonduri.
Cateva cuvinte si despre masurile de protectie a contribuabililor pe piata pensiilor private. Dupa un an de la aparitia legii, este prevazuta infiintarea Fondului National de Garantie pentru Pensii, fond din care se vor acorda despagubiri pentru cazurile in care societatea de administrare este declarata falimentara iar masa credala nu acopera paguba produsa. Valoarea garantiei este de doua milioane euro pentru administratorul unui fond universal de pensii, respectiv o contributie anuala de 0,01 % din valoarea activelor in cazul societatilor de pensii facultative.
Daca lucrurile sunt clare in ce priveste reglementarea si supravegherea pietei, aceasta intrand in sarcina Comisiei Nationale a Fondurilor de Pensii, nu la fel de clara este prevederea privind numirea presedintelui Comisiei. Conform art. 8(1) „acesta este numit si revocat de primul ministru cu avizul consultativ al Consiliului Economic si Social. In acelasi timp la art. 8(2) se prevede faptul ca ” numirea presedintelui este validata de Parlament prin votul majoritatii membrilor”.
Cu alte cuvinte, premierul poate revoca o persoana validata de Parlament fara a mai consulta forul legisplativ pentru acest lucru. Pe de alta parte juristii apreciaza ca art. 8(2) devine inutil intrucat „numirea este constitutiva de drepturi si nu mai reclama nici o validare”.

Investitiile fondurilor de pensii

· depozite bancare la o societate bancara autorizata de BNR si care nu este sub administrare speciala sau sub regim special de decontare
· obligatiuni si titluri de creanta emise de Ministerul Finantelor Publice si obligatiuni emise de BNR
· obligatiuni emise de autoritatile administratiei publice locale
· actiuni cotate pe o piata reglementata de CNVM
· obligatiuni emise de societati comerciale inregistrate in Romania si care sunt cotate pe o piata reglementata, avand ratingul aprobat de comisie
· obligatiuni de stat emise de guverne straine care au un rating international acceptat de CNFP si CNVM
· alte forme de investitii prevazute de reglementarile CNFP, care cuprind si procentele maxime ale activelor unui fond de pensii ce pot fi investite in aceste forme de investitii