Miercuri, pe data de 2 august, judecătorii vor veni cu un verdict în ceea ce privește Legea pensiilor speciale. Aceștia ar putea declara legea parțial neconstituțională, ceea ce ar obliga Parlamentul să în sesiune extraordinară pentru a pune în acord legea cu cerințele judecătorilor, spun surse din interiorul CCR.

Judecătorul raportor pe această lege este chiar președintele CCR, Marian Enache. Acesta și-a finalizat raportul, iar dacă și-l vor însuși și ceilalți judecători, legea ar putea fi declarată parțial neconstituțională.

Acestea sunt argumentele lui Marian Enache, potrivit documentului obținut de SpotMedia.

1.Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură

Potrivit judecătorului raportor, această reglementare este constituțională, „dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.

2.Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate

Judecătorul raportor arată că „în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionarii, însă în niciun caz media tuturor veniturilor din cei 25 de ani necesari dobândirii dreptului la pensie de serviciu.

Mai mult, lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.

3. Trebuie să crească vârsta de pensionare etapizat până la 60 de ani

Judecătorul raportor consideră că prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, dar defectuoasă este reglementarea perioadei de tranziție.

„Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările [aduse legii] cu norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, precum și a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripții legale în scopul asigurării continuității în activitatea economică, Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității”.

4.Judecătorul raportor consideră că reglementarea actuală este discriminatorie

„Reglementarea unor vârste de pensionare atât de diferite și discrepante pentru persoane născute în ani consecutivi (50 de ani pentru cele născute în anul 1975 și 60 de ani pentru cele născute începând cu anul 1976) nu poate conduce decât la constatarea existenței unei discriminări a acestei din urmă categorii de persoane”.

5.Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată

„Întrucât recalcularea pensiilor aflate în plată după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, rezultă că art.III din lege încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii” și „fragilizează în sine componenta instituțională a independenței justiției”, arată judecătorul raportor.

„Modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”.

Potrivit raportului, o asemenea recalculare este acceptabilă constituțional doar în condiții de criză economico-financiară, ca în 2010.

6.Eliminarea reglementării referitoare la creșterea cu 1% a procentului de 80% care se aplică asupra bazei calcul al pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani

Potrivit judecătorului raportor, reglementarea în sine nu este neconstituțională, dar „ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă (…) în lipsa unui înțeles clar al dispozițiilor analizate nu poate fi examinată conformitatea acestora în raport cu art.44 din Constituție.”

7.Stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu

Raportul reproșează neclaritatea bazei de impunere, indicând cel puțin 4 modalități diferite de interpretare a reglementarii. „Caracterul confuz al reglementarii este evident și nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”.

Pe de altă parte, „impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu”, se arată în raport.

În concluzie, „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) Și art.53 alin.(2) din Constituție”