Guvernanții s-au răzgândit din nou cu privire la veniturile a milioane de pensionari din România!
Surprinzător sau nu, noua Lege a pensiilor, care ar fi trebuit să intre în vigoare din luna septembrie a anului 2021, se va aplica abia de la 1 ianuarie 2024, arată un proiect de Ordonanță de Urgență lansat recent de Ministerul Finanțelor.
Răsturnare de situație privind noua Lege a pensiilor
Situația este și mai complicată, în ideea în care noile prevederi privind pensiile a peste cinci milioane de români și noile reguli de ieșit la pensie trebuiau să intre în vigoare anul viitor, din luna septembrie 2023, conform ultimei amânări.
Practic, Guvernul vrea să extindă amânarea cu încă patru luni, până la începutul anului 2024, considerat un an politic deosebit de important, în condițiile în care vom avea patru rânduri de alegeri: locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.
Totuși, pentru a intra în vigoare, noul proiect de lege propus de Ministerul Finanțelor trebuie aprobat de Guvern României. Astfel Legea 127/2019, privind sistemul public de pensii din România, va intra în vigoare din ianuarie 2024, după ultima propunere de amânare. Legea apărută încă din anul 2019 ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 1 septembrie 2021, moment la care Legea 263/2010, actuala lege a pensiilor trebuia să fi fost fie abrogată.
Însă, practic, termenul a fost amânat pentru data de 1 septembrie 2023, prin OUG 8/2021, ca ultima propunere să ajungă în data de 1 ianuarie 2024.
Ce va cuprinde noua Lege a pensiilor?
Noua Lege a pensiilor prezintă o serie de măsuri diferite față de condițiile din prezent. Conform noului cadru legal al pensiilor publice, studiile de masterat vor fi considerate vechime în muncă. Astfel, studiile de master vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, doar studiile de licență și cele de doctorat sunt considerate vechime în muncă.
Mai mult, mamele eroine, adică femeile care au născut cel puțin trei copii, se vor pensiona mai devreme cu șase ani, la cerere. În același timp, rămâne un singur tip de pensie anticipată.
O altă prevedere se referă la cumularea pensiei cu alte venituri, care va fi posibilă în continuare, însă aceasta se va raporta diferit la veniturile ce pot fi obținute simultan cu pensia. Astfel, pensia va putea fi cumulată doar cu acele venituri pentru care se datorează obligatoriu contribuții de asigurări sociale.
Nu în ultimul rând, pensia minimă va avea un cuantum variabil, raportat la salariul minim și anii de cotizare. Astfel, întregul mecanism de acordare a pensiilor minime se va schimba, urmând a fi oferită în funcție de salariul minim brut și anii de cotizare ai fiecărui solicitant în parte.
