CONTROL Proiectul Legii prevenției reprezintă un pas către normalizarea relației dintre mediul de afaceri și organismele de control ale statului, dar nu rezolvă problemele de fond create de birocrația stufoasă și de numărul mare de instituții de control.
Controalele fiscale sunt reclamate de companii dintotdeauna ca fiind doar prilej de hărțuire din partea inspectorilor. Inclusiv de către companiile care respectă la literă legile, dar care sunt amendate pe principiul „măcar o amendă mică trebuie să vă dau“ – enunțat de inspectorii care arată, la rândul lor, că în absența unei amenzi superiorii consideră că nu și-au făcut treaba. Situația este pe cale să se schimbe dacă Legea Prevenției va fi adoptată, iar inspectorii ANAF și cei ai Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) vor da doar avertismente în cazul descoperirii unor nereguli, nu sancțiuni.
Proiectul Legii Prevenției, aflat în dezbatere publică în prezent, se bazează pe doi piloni, respectiv necesitatea unei bune informări a agenților economici și crearea unui cadru optim de informare pentru mai multe instrumente, dar și identificare unei zone de rezonabilitate în actul de control. „Legea Prevenției este un prim pas în emanciparea actului de control atât de necesar redinamizării mediului de afaceri și a administrației publice“, spune Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Un total de 333 de contravenții vor intra sub incidența Legii din toate reglementările referitoare la fiscalitate și muncă. În excepțiile de la aplicare intră cazurile în care există un pericol pentru constatarea situației fiscale, un pericol grav și iminent de accidentare pentru salariați sau se utilizează munca nedeclarată sau a minorilor. „Legea prevenției nu se aplică pentru sancțiunile prevăzute pentru munca la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual, sancțiunea fiiind amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată“, se arată în proiect.
Inspectorii vor întocmi un plan de control, prin care se urmărește remedierea abaterilor constatate, care va avea un termen de 90 de zile. Setul de măsuri cuprinse în acest plan sunt verificate la finalul perioadei, când inspectorii vor reveni pentru a stabili dacă neregulile au fost îndreptate, în caz contrar urmând a fi aplicată amenda sau sancțiunea necesară.
Un pas către normalizare
În ciuda intențiilor bune cu care a fost lansat proiectul, oamenii de afaceri arată că nu va rezolva problemele principale legate de fiscalitate. Proiectul are în vedere doar actul de control, dar nu modifică în niciun fel legea fiscală, ori aceasta este o problemă mult mai mare pentru antreprenori. „La prima vedere, proiectul sună bine, însă problematicile mediului de business pe zona birocratică a conformării ține de alte aspecte“, spune Octavian Bădescu, acționar majoritar al Sameday Courier. „Mediul de afaceri și clienții acestuia au nevoie de o dereglementare, de o simplificare, o legislație mai puțin stufoasă și care să nu se modifice des“, arată Bădescu, care adaugă și că, practic, legea doar amână aplicarea sancțiunii fără să rezolve problematica de fond, respectiv „multitudinea de reglementări, de instituții și de obligații (multe inutile) de respectat și de sancțiuni posibile“.
Apar însă și probleme de ordin tehnic, care nu au fost încă adresate de minister sau de vreo instituție publică. În primul rând este prevăzută crearea unui portal online de informare a tuturor antreprenorilor despre reglementările pe care trebuie să le urmeze. La fel, va fi necesară realizarea de materiale documentare și ghiduri, inclusiv pentru inspectori, astfel încât să poată aplica legea în spiritul ei. Și, ca de fiecare dată când se modifică legislația, există posibilitatea ca inspectorii să reclame majorarea volumului de muncă și să ceară resurse noi pentru a face față nevoilor.
Chiar și așa, adică în continuare cu necesitatea simplificării reglementărilor fiscale și de muncă, Legea prevenției este un pas înainte către normalizare. În statele din vestul Europei, controalele fiscale se fac din start în acest fel, adică prin finalizarea controlului cu recomandări de remediere a problemelor găsite, cu ajutor și sfaturi din partea inspectorilor și cu verificare ulterioară a soluționării. Adică o administrație publică și locală parteneră cu antreprenorii, nu organisme de control care pornesc de la ideea că toată lumea încearcă să evazioneze.