Luni, 7 iunie, Senatul României a adoptat proiectul de lege iniţiat de Guvern privind măsurile referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.
Câteva dintre prevederile legii privind implementarea 5G în România
S-au înregistrat 117 voturi „pentru”, 13 împotrivă (din partea senatorilor AUR) şi o abţinere. Senatul este camera decizională în acest caz, aşa că legea merge acum la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G – reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
Furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru zona de nucleu – 5 ani, se arată într-un amendament al comisiilor Juridică, Economică, de Apărare şi pentru Comunicaţii din Senat, care a fost însuşit de plen.
Necesitatea unui aviz de la CSAT
“Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării”, prevede proiectul adoptat.
Potrivit actului normativ, avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării. În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.
Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.
De asemenea, constitutie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri, scrie Agerpres.
Discuţii aprinse între senatori pe tema acestei legi
Senatorul Claudiu Târziu a propus retrimiterea la comisii a proiectului şi a atras atenţia existenţei riscului de infringement pentru România, în lipsa notificării Comisiei Europene. El a precizat că grupul AUR a avut o corespondenţă, în acest sens, cu Comisia Europeană. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă de plen după ce Claudiu Târziu a dat citire unui document „transmis informal” de Comisie.
“Este o lege importantă strategică şi sunt mirat de graba şi superficialitatea prin care se doreşte adoptarea. Nu a existat o dezbatere reală. (…) Legea nu respectă standardele europene şi internaţionale de securitate cibernetică a reţelelor 5G.
Fără o dezbatere reală nu avem garanţia că tehnologia 5G este sigură din punct de vedere al securităţii cibernetice şi al siguranţei sănătăţii noastre. Poporul român nu trebuie să fie din nou cobai pentru noi tehnologii insuficient studiate”, a spus Târziu, care a acuzat partidele din coaliţie şi PSD că au trecut proiectul prin comisiile de specialitate ca “trenul prin gară”.
Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a menţionat că “proiectul este o soluţie la ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale pe partea de comunicaţii”.
Ea a explicat că nu este necesară notificarea către Comisia Europeană, pentru că proiectul nu conţine norme tehnice şi nici reguli privind serviciile societăţii informaţionale.
