"Trebuie să lucrăm la acest pachet de legi, în aşa fel încât să fie în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Pot să vă spun că una dintre ele, cea legată de reţinerea datelor, se află într-un stadiu avansat şi sperăm ca în perioada următoare să putem să o supunem dezbaterii publice. Este extrem de important să avem foarte multe dezbateri în spaţiul public. E foarte important ca pe toate cele trei legi pe securitate cibernetică să păstrăm acea balanţă absolut necesară între drepturile şi libertăţile cetăţeanului şi drepturile statului la securitate. Una dintre legi, cea cu reţinerea datelor, e foarte aproape să fie supusă dezbaterii publice, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale", a spus Grindeanu.

La începutul lunii aprilie, ministrul pentru Societatea Informaţională preciza că legile privind securitatea cibernetică sunt analizate de grupurile de lucru existente la minister şi Preşedinţie.

''Cetăţeanul are nevoie de securitate. Este un drept pe care trebuie să-l aibă, pe care-l oferă statul român în aceeaşi măsură cu drepturile şi libertăţile pe care le are. Au fost trei decizii ale Curţii Constituţionale prin care au fost întoarse spre rediscutare trei legi: Legea securităţii cibernetice, cea legată de prepay şi cea legată de stocarea datelor. La nivel de minister există un grup de lucru care, în acest moment, este inclusiv în consultări cu Preşedinţia României, unde de asemenea există un grup de lucru pe acest domeniu', a afirmat Sorin Grindeanu.

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi pe cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. Motivul invocat de CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar.

Senatul a adoptat pe 19 decembrie 2014, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevedea constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capacităţi în domeniu.

În data de 5 februarie 2015, senatorii au respins Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, retrimisă Parlamentului spre re-examinare, ca urmare a faptului că judecătorii CCR au declarat actul normativ neconstituţional în ansamblul său. Iniţiatorii proiectului de lege precizează că, în prezent, piaţa de telefonie mobilă din România este dominată de clienţii de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile. Aceştia au explicat că actuala situaţie creează discriminări între consumatorii serviciilor achiziţionate de la furnizori, ''în condiţiile în care legislaţia naţională recunoaşte dreptul furnizorilor de a colecta şi prelucra datele cu caracter personal numai ale abonaţilor, împreună cu obligaţia acestora din urmă de a pune la dispoziţie aceste date'.

Potrivit formei legii trimisă spre promulgare şi retrimisă Parlamentului, se propune înregistrarea utilizatorilor de cartele preplătite, precum şi colectarea şi stocarea datelor acestora. În cazul utilizatorilor de internet, legea stipulează că datele acestora vor fi stocate pe o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora. AGERPRES