Legea retrocedarii costa statul roman peste noua miliarde de dolari

Doar 2% din numarul total al petitionarilor care-si revendica casele si terenurile luate de comunisti si-au primit proprietatile inapoi. Acesta este bilantul la un an si jumatate de la aparitia Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Statisticile oferite de Autoritatea pentru Urmarirea Aplicarii Legii nr. 10 arata ca, pana la inceputul lunii aprilie 2002, au fost depuse catre prefecturi si primarii 210.000 no

Doar 2% din numarul total al petitionarilor care-si revendica casele si terenurile luate de comunisti si-au primit proprietatile inapoi. Acesta este bilantul la un an si jumatate de la aparitia Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Statisticile oferite de Autoritatea pentru Urmarirea Aplicarii Legii nr. 10 arata ca, pana la inceputul lunii aprilie 2002, au fost depuse catre prefecturi si primarii 210.000 notificari, din care 128.000 pentru restituiri in natura si 82.000 pentru acordarea de despagubiri banesti. Au fost restituite in natura doar 4.000 de imobile (constructii si/sau terenuri din intravilanul localitatilor) si au fost inaintate 4.000 de oferte de acordare a despagubirilor banesti pentru situatiile concrete in care legea prevede aceasta masura reparatorie. Acest lucru nu inseamna ca banii au si fost dati.
Autoritatile nu stiu nici pana in ziua de azi de unde vor lua banii pentru aceste despagubiri. Suma totala solicitata la prefecturi si primarii, cu titlu de despagubiri banesti, este estimata la 3,5 miliarde de dolari. Daca adaugam si suma pe care trebuie sa o dea Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, in echivalent, in baza celor 5.200 de notificari formulate catre aceasta institutie (in care au fost solicitate despagubiri in valoare totala de 5,5 miliarde de dolari, mai mult decat veniturile la bugetul de stat pe acest an, care sunt de aproximativ 5,2 miliarde dolari), reiese ca imobilele care nu se pot restitui in natura vor costa statul roman peste noua miliarde de dolari.
Principiul de aplicare al acestei legi este „cat mai multe restituiri in natura si cat mai putine despagubiri in bani”. Realitatea demonstreaza ca acest lucru va fi foarte greu de obtinut. Foarte putine dintre constructiile si terenurile revendicate mai sunt in aceeasi situatie ca in momentul preluarii abuzive de fostul stat comunist. Multe terenuri sunt acum ocupate de diverse constructii sau au intrat in proprietatea unor societati comerciale. O alta parte a devenit domeniu public (s-au construit sine de tramvai, strazi, parcuri etc.). Ceea ce inseamna ca in locul bunului revendicat solicitantul va primi, conform legii, despagubiri in bani sau echivalent in actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital, ori titluri de valoare nominala, ori compensare cu alte bunuri sau servicii.
Dupa cum este legea facuta, petitionarii sunt impinsi in fata unor lungi negocieri cu detinatorul prezent al bunului revendicat. Cine nu va bate palma, va lua calea justitiei. Multi din cei peste 210.000 de solicitanti vor ajunge sa-si ceara drepturile in tribunale.

De ce se aplica foarte greu aceasta lege?

„Ritmul de solutionare a notificarilor depuse este, intr-adevar, lent. Pe de o parte, dintre cauza situatiilor deosebit de complexe ale unor cereri, iar pe de alta parte, din cauza ambiguitatii unor prevederi ale legii”, ne spune Lucia Negoita, director in cadrul Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Legii nr. 10/2001.
Din experienta juristilor care se ocupa cu solutionarea dosarelor depuse reiese ca putini sunt aceia dintre solicitanti care sunt informati si stiu ce acte sa depuna la dosar. „La aceasta data, aproximativ 30% dintre notificari nu contin decat cererea respectiva”, precizeaza directoarea Negoita.
Putini stiu cum sa
aplice legea
Adevarat este si faptul ca nu toti consilierii juridici stiu exact ce au de facut. „Normele aparute anul trecut in iunie pentru aplicarea acestei legi au facut mai mult rau decat bine”, este parerea Luciei Negoita, impartasita de altfel si de multi alti juristi din cadrul primariilor. O buna parte dintre articolele actului normativ lasa loc la multe speculatii. Fiecare jurist are interpretarea lui si nu intotdeauna este cea corecta. Executivul a gandit solutia pentru aplicarea unitara a legii: crearea unui organism care sa ofere sprijin si indrumare metodologica autoritatilor administratiei publice locale si centrale, precum si celorlalte persoane juridice care detin imobile ce fac obiectul restituirii. Insa, credem noi, solutia a fost pusa in practica tarziu. Desi hotararea de guvern cu privire la infiintarea Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Legii nr. 10 a fost publicata la sfarsitul anului trecut, de fapt institutia a inceput sa functioneze cu greu de abia in martie 2002. O data cu aparitia acestei institutii s-a decis si elaborarea unor noi norme metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10. Respectivele norme sunt deja elaborate si se afla spre avizare la ministerele implicate. Conform opiniei Luciei Negoita, normele vor intra in vigoare la mijlocul lunii septembrie. Acestea ar trebui sa lamureasca anumite situatii aparute in incercarea autoritatilor de a solutiona notificarile; de asemenea, vor stabili cum se vor calcula despagubirile pentru imobilele prevazute la capitolul 2 din lege. Este vorba despre imobilele preluate in mod abuziv sau pentru care s-a dispus exproprierea in vederea demolarii si nu au fost efectuate despagubiri. Legea prevede ca valoarea acestor imobile „se stabileste conform actelor normative in vigoare la data demolarii sau exproprierii si se actualizeaza cu indicele inflatiei la data platii efective.” Normele detaliaza acest mod de calcul si prevad infiintarea unor comisii de evaluare care vor stabili practic valoarea la care se face despagubirea.
De asemenea, actul normativ care va aparea la mijlocul lunii viitoare va cuprinde lista imobilelor exceptate de la restituirea in natura, respectiv cele la care se face referire in articolul 16 al Legii nr. 10 (imobilele ocupate de unitati bugetare din invatamant, din sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor politice legal inregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentante ale organismelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania). „In prezent, se studiaza posibilitatea ca si in aceste cazuri sa se restituie nuda proprietate, urmand ca statul sa aiba folosinta bunului respectiv pe o perioada limitata de timp, evident, cu plata unei chirii. Aceasta solutie este posibila, insa, numai prin modificarea legii”, se arata intr-o nota informativa a Autoritatii pentru Urmarirea Aplicarii Legii nr. 10. Pentru urgentarea aplicarii legii sunt necesare si normele privind emiterea, inregistrarea si utilizarea titlurilor de valoare, norme ce trebuiau date inca de un an si cinci luni de catre Ministerul Finantelor, lucru de fapt prevazut de art. 34 din Legea nr. 10.
In curs de elaborare este si proiectul de lege prin care se vor reglementa modalitatile, cuantumul si procedurile de acordare a despagubirilor banesti pentru imobilele a caror restituire in natura nu este posibila sau nu este aprobata. Termenul final prevazut de lege pentru emiterea acestui important act normativ este 14 februarie 2003, moment la care dosarele depuse de petitionari trebuie sa cuprinda toate actele solicitate de autoritatile unde s-a facut notificarea (persoana notificata sa restituie este detinatorul prezent al bunului: primaria, prefectura, APAPS, ministere, societati comerciale etc.). „Cine nu are toate actele la dosar pana la aceasta data risca sa-i fie clasata notificarea”, spune Lucia Negoita. In termen de 60 de zile de la 14 februarie 2003, autoritatile sunt obligate de lege sa solutioneze toate notificarile depuse.    

Actele necesare pe care petentul trebuie s~ le depun~ la dosar pan~ la 14.02.2003

Dupa 14 februarie 2002, ultimul termen de depunere a notificarilor, procesul de aplicare al Legii nr. 10/2001 a intrat intr-o noua etapa, etapa administrativa in care se depun actele doveditoare sau se completeaza actele depuse o data cu notificarea; se analizeaza si se solutioneaza notificarile complete depuse in termen legal.
Este foarte important de stiut ce acte sunt necesare pentru ca dosarul sa fie complet.r
Pentru constructiir
• Actul de proprietate, in copie legalizata (exemplu: contract de vanzare-cumparare, contract de schimb, act de partaj, contract de donatie, act dotal, autorizatie de construire).r
• Certificat de mostenitor, in copie legalizata, si certificatul de deces, in fotocopie, in cazul in care revendicarea se refera la un imobil ce a apartinut unei persoane decedate.r
• Situatia juridica si locativa, in original (emisa de ICRAL-ul de sector, Administratia Fondului Imobiliar – oficiul vanzari si Romconfort SA) pe perioada 2001-2002.r
• Istoric de rol fiscal, in original, emis de Directia de Impozite si Taxe a sectorului pe raza caruia este situat imobilul, din care sa rezulte ca fostul proprietar a figurat inscris in evidentele fiscale, cu indicarea datei si motivul inchiderii rolului.r
• Schite cadastrale, in original, emise de serviciul Cadastru.r
• Acte de stare civila (copie buletin sau carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatorie, in fotocopie.r
• Decizia sau decretul prin care imobilul a fost preluat de stat, in fotocopie.r
• Dovada cetateniei romane.r
• Istoric de artera si numar postal, acolo unde este cazul, emis de Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru din cadrul primariei.r
Pentru terenuri sunt necesare acelasi tip de acte ca si la constructii, insa mai trebuie in plus: r
• Situatia urbanistica, in original, emisa de Directia patrimoniu, evidenta proprietatii, cadastru.r
• Expertiza topografica, in copie legalizata, efectuata de un expert autorizat.r
r
Retrocedarile blocheaza privatizarear
r
APAPS nu poate scoate la privatizare mai mult de trei sferturi din portofoliu, pana nu rezolva cererile de restituire. Autoritatea pentru Privatizare a primit 5.200 de notificari in baza Legii nr. 10/2001 pentru restituirea unor proprietati industriale, actiuni, terenuri sau active ale unor companii. r
Carol Popar
Valoarea totala a despagubirilor este de 5,5 miliarde dolari, de sapte ori mai mare decat capitalul total detinut de APAPS la societatile din portofoliu. r
Cu alte cuvinte, chiar daca APAPS ar oferi toate actiunile din portofoliu drept despagubire pentru proprietatile industriale confiscate de comunisti, tot ar mai fi nevoie de inca 4,6 miliarde de dolari din bugetul statului pentru a acoperi toate cererile de restituire. Asta daca luam in calcul evaluarile solicitantilor. Dar in multe cazuri, notificarile catre APAPS contin sume exagerat de mari. De exemplu, mostenitorii industriasului Mociornita au solicitat despagubiri in valoare de 200 de milioane de dolari pentru un imobil situat in strada Ion Minulescu din Bucuresti. Un alt caz: fostii proprietari ai unei societati de panificatie si prestari servicii din Alexandria – Simpas SA – au solicitat despagubiri banesti in valoare de 1.000 de miliarde lei. Statul roman a vandut pachetul majoritar de actiuni(72%) in anul 2000 cu 12 miliarde lei. Simpas SA a avut anul trecut un profit de patru miliarde lei, la o cifra de afaceri de 37,2 miliarde lei, deci este greu de crezut ca solicitantii vor putea primi despagubiri la valoarea ceruta.r
Aplicarea Legii nr. 10/2001 de catre APAPS ridica si alte probleme, mult mai grave decat valoarea inscrisa in notificari. In primul rand, cea mai mare parte a acestor cereri de restituire au ca obiect companii incluse in programele de privatizare cu Banca Mondiala, PSAL 1 si PSAL 2. Avand in vedere prevederile din Legea nr. 10, practic 80% din companiile la care APAPS detine actiuni nu pot fi privatizate pana nu se finalizeaza dosarele de retrocedare care au ca obiect acele companii, chiar daca ele se refera la terenuri, unul sau mai multe active incluse in companie sau este solicitata toata compania. De la intrarea in vigoare a Legii nr. 10, APAPS a acumulat deja 471 litigii pe baza acestei legi, mergand pana la suspendarea procedurii de privatizare. Asa a fost cazul societatii Lux Periam din Timisoara. In alte cazuri au aparut decizii aberante. Primaria Hunedoara a acordat prin decizie masuri reparatorii pentru petentii Achim Dudas si Ana Dudas, constand in actiuni la SIF Banat-Crisana, si a recomandat acestora sa se adreseze APAPS pentru a-si primi actiunile. Functionarii primariei in cauza au refuzat sa ne explice ce legatura are SIF Banat-Crisana cu companiile din perioada postbelica si mai ales ce legatura are APAPS cu SIF Banat-Crisana. „In vederea aplicarii Legii nr. 10, APAPS se va transforma din principala institutie implicata in privatizare intr-un organism cu atributii jurisdictionale in acordarea masurilor reparatorii prin echivalent in actiuni”, afirma Victor Ciutacu, consilier al presedintelui APAPS, Ovidiu Musetescu. Oficialii Autoritatii pentru Privatizare considera ca stabilirea unor masuri reparatorii prin acordarea unor pachete de actiuni la societati la care APAPS detine pachetul majoritar va deveni o piedica in privatizare. „Daca la negocieri vom fi obligati sa oferim un pachet de actiuni la o companie la care APAPS detine 51%, atunci statul devine actionar minoritar si va vinde mult mai greu pachetul de actiuni. In cazul in care pachetul de actiuni cu care ramane APAPS va fi mai mic de 33 %, atunci el devine rezidual si va fi complet neatractiv pentru investitorii strategici”, sustine Victor Ciutacu. r
De la aparitia Legii nr. 10, conducerea APAPS a incetinit ritmul vanzarii pachetelor reziduale de actiuni prin intermediul pietei de capital cu scopul de a pastra in portofoliu actiuni ce ar putea fi oferite petentilor. Cu toate acestea, valoarea totala a portofoliului, calculata la valoarea nominala a actiunilor din pachetele reziduale, nu depaseste 9.000 de miliarde lei, in timp ce valoarea solicitarilor este de aproximativ 180.000 de miliarde lei.tr
r
Proprietati industriale revendicater
Printre cele mai valoroase active care sunt cerute spre a fi retrocedate putem enumera cele ale societatii „Simpas” Alexandria -1.000 miliarde de lei, „Zarea” – 400 miliarde de lei – (producatorul de sampanie), „Flaros” -100 milioane de dolari, „Graul” -170 miliarde de lei, „Solaris” -170 miliarde de lei, hotelurile „Intercontinental” -25 milioane de dolari si „Union” -10 milioane USD, Ambasador, Lido din Bucuresti, ale societatii Pobac SA Bacau, ale intreprinderilor „Mecanica Fina”, „Carmesin” si „Diasfin”. Unii dintre cei mai bogati industriasi romani din perioada interbelica au fost Nicolae Malaxa si Max Ausnit. Primul era actionar majoritar la Uzinele Malaxa Bucuresti, Industria Optica Romana, la cele de la Cugir, Tohanu Vechi, Astra Arad, Unio Satu Mare. Max Ausnit, alaturi de Malaxa, avea participatii importante la Uzinele de Fier si Domeniile Resita (UDR), prin a carei reorganizare au rezultat Combinatul Siderurgic Resita, Uzina de Constructii Metalice Bocsa, Uzina Constructoare de Masini Resita, precum si alte societati din ramuri complementare siderurgiei. UDR detinea si majoritatea suprafetelor impadurite din actualul judet Caras-Severin. Mostenitorii acestora revendica primirea in natura sau sub forma de despagubiri a activelor pe care le-au detinut inaintasii lor.r
r
Castelul Branr
r
Pentru castelul Bran, descendentii Principesei Ileana (sora Regelui Carol al II-lea) au cerut retrocedarea in natura sau despagubiri in echivalentul banesc a 25 milioane USD. Conform unor surse de la Prefectura Brasov, rezolvarea dosarului de retrocedare stagneaza, pe motiv ca respectivii descendenti nu au depus toate actele necesare.r
r
Pelesul si Pelisorulr
r
Despagubirile pe care Regele Mihai ar trebui sa le primeasca de la statul roman depasesc 25 de milioane USD. Doar domeniul Peles este evaluat la 20 de milioane USD. Fosta Stana Regala – aflata in prezent in patrimoniul BNR – impreuna cu alte cinci cabane de pe Valea Babii valoreaza si ele peste 100.000 USD, iar imobilele din Predeal, precum si fosta fabrica de salam si Fabrica de Sticla Azuga fac si ele milioane bune, socotind doar valoarea terenurilor. „Pana acum, institutiile abilitate ale statului nu au trimis nici un raspuns cu privire la cele doua notificari pe care le-am facut”, declara domnul Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale. Pelesul si Pelisorul, chiar daca isi vor schimba proprietarul isi vor pastra oricum destinatia actuala de muzee, Regele declarand in mai multe randuri acest fapt. Interesant este cum va administra regele Economatul, Casa Cavalerilor si Castelul Foisor. „Daca Fabrica de Sticla Azuga (in prezent inchisa n.r.) ne va fi restituita in natura, vom vedea ce facem cu ea. Probabil va fi vanduta, sau se vor gasi niste investitori”, declara domnul Vasiliu. Regele a reusit, pana in prezent, sa obtina Castelul de la Savarsin si un imobil din Bucuresti. Intretinerea castelului de la Savarsin, costa, insa, in iarna trecuta trei milioane de lei pe zi. tr
Cazuri tipice de revendicarir
r
• Pe terenul revendicat sunt constructii de utilitate publica: se restituie in natura partea ramasa libera, iar pentru partea ocupata se primesc despagubiri in echivalent. Daca petitionarul nu este de acord cu oferta de despagubire pe care o face primaria sau institutia careia i s-a inaintat notificarea, o poate refuza si contesta in instanta.r
• Pe terenul revendicat s-au ridicat constructii neautorizate de lege sau constructii provizorii (garaje, baraci etc.): se restituie in natura tot terenul pentru care s-a facut notificarea; constructiile provizorii vor fi demontate.r
• Se revendica un imobil cu destinatie de locuinta, in care se afla mai multe apartamente: se restituie in natura ce este ramas liber (fara contracte de inchiriere sau de vanzare-cumparare). Se primesc despagubiri in echivalent pentru locuintele care au fost vandute, iar cele ocupate de chiriasi se restituie cu conditia sa se respecte protectia chiriasilor (OUG nr. 40/1999), respectiv ca acestia sa nu fie dati afara in viitorii cinci ani sau sa li se ofere o alta locuinta in schimb. r
• Imobil revendicat a carei adresa veche nu mai exista in nomenclatorul stradal: petitionarul trebuie sa ceara de la serviciul Nomenclatura Stradala din cadrul primariei, de care apartine imobilul, istoricul de numar postal. Taxa este de 50.000 de lei.r
• Mostenitorii solicitanti nu domiciliaza in tara: ei pot desemna sa-i reprezinte o alta persoana prin procura data in fata unui notar din acea tara, cu conditia ca textul procurii sa fie in limba romana sau tradus ulterior de un traducator autorizat de Ministerul Justitiei si legalizat in tara sau la reprezentantele diplomatice ale Romaniei. r
• Daca unele acte de stare civila au fost eliberate de autoritatile unui stat strain, ele trebuie traduse in romana si legalizate la un notar din tara sau la reprezentantele diplomatice romane.r
• Daca petentii au fost posesorii unor actiuni la societati pe care statul le-a vandut deja, atunci APAPS le va oferi alte actiuni, din pachetele reziduale pe care le detine in portofoliu. Valoarea acestor pachete se negociaza. In mod similar, se va trata cu cei care au revendicat actiuni la companiile cuprinse in programele de privatizare cu Banca Mondiala, PSAL 1 si PSAL 2. Nici in aceste cazuri petentii nu vor primi actiunile solicitate, si vor fi nevoiti sa negocieze pentru actiuni la alte companii detinute de APAPS.r
• Imobilul revendicat apartine acum unei foste companii de stat transformata in societati comerciale in baza Legii nr. 15/1990: daca valoarea imobilelor respective a fost ilegal inclusa in capitalul social, petitionarul poate ataca acest act in instanta.