Legea salarizării umflă cheltuielile bugetare

Guvernul a dat o lege a salarizării care nu se va aplica niciodată. Peste exact un an, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte Parlamentului un proiect simplificat de lege a salarizării, aplicabilă din 2011. Legea salarizării i-a nemulţumit pe toţi participanţii la nego­cierile cu Guvernul. Şi re­pre­zen­tanţii FMI sunt deza­mă­giţi de ultima variantă. Mi­haela Neacşu, vicepreşedinte la Publisind, vor­­beş­te desp

Guvernul a dat o lege a salarizării care nu se va aplica niciodată. Peste exact un an, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte Parlamentului un proiect simplificat de lege a salarizării, aplicabilă din 2011.

Legea salarizării i-a nemulţumit pe toţi participanţii la nego­cierile cu Guvernul. Şi re­pre­zen­tanţii FMI sunt deza­mă­giţi de ultima variantă. Mi­haela Neacşu, vicepreşedinte la Publisind, vor­­beş­te despre existenţa unui raport cu observaţii legate de conţinutul legii. „FMI vroia o reglementare simplă şi clară, cu nomenclatoare pe funcţii, practice, aplicabile.“ În acordul de înţelegere cu FMI şi Comisia Europeană (CE) se solicita Guvernului adoptarea legii unitare a salarizării în vederea reducerii cheltuielilor bugetare. Din nota de fundamentare a proiectului de lege rezultă că, de fapt, cheltuilelile bugetare cu salarizarea vor creşte. În 2010, acestea vor fi de 45,7 miliarde lei, iar în 2014, vor ajunge la 53,14 miliarde lei. „Adoptarea legii unice a salarizării este una dintre condiţiile acordului cu CE şi FMI, deoarece, în viziunea Comisiei, un asemena act legislativ este necesar pentru punerea pe baze obiective a salarizării personalului bugetar. În acest fel, se va putea face o legătură directă între salariul primit de fiecare bugetar şi responsabilităţile acestuia. De asemenea, adoptarea legii salarizării unice are ca obiectiv consolidarea bugetară şi fiscală, astfel încât, până în 2011, deficitul bugetar să coboare sub 3%“, declară  comisarul european Leonard Orban.

Partenerii sociali nu înţeleg de ce s-au purtat discuţii cu ei timp de trei luni dacă la Parlament s-a trimis, în mare grabă, o altă variantă decât cea agreată. Simion Hancescu, prim-vicepreşe­dintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), are explicaţia: „Precipitarea Guvernului are raţiuni electorale. Termenul de finalizare era 31 octombrie. Mai era timp să analizăm şi să negociem, pentru a evita inechităţile care au apărut acum în lege. Guvernul putea să-şi asume răspunderea până la 15 octombrie.“

Lege cu iz electoral

Şi alţi reprezentanţi sindicali simt un iz electoral în proiectul înaintat de Guvern. „Vor fi mai avantajate funcţiile de conducere din sistemul sanitar. Interesul ministerului pentru aceste funcţii poate fi explicat prin faptul că majoritatea sunt funcţii politizate“, declară preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Viorel Rotilă. Nu-i nevoie de mare ştiinţă pentru a observa acest lucru din grilele de clasificare a funcţiilor pe sectoare bugetare. Funcţionarii din administraţia centrală şi locală au primit coeficienţi de ierarhizare generoşi, prin comparaţie cu alte categorii profesionale. „Țările care au ieşit din criză, Germania, Japonia, Polonia, SUA, au crescut alocaţiile bu­getare pentru învăţământ, sănătate şi cercetare“, comentează preşedintele Co­legiului Medicilor, Vasile Astărăstoae. „La noi, un secretar de la primărie are mai mult decât un medic specialist.“

Simion Hancescu este convins că actuala guvernare nu are nicio strategie de ieşire din criză şi, cu atât mai puţin, de dezvoltare durabilă, dacă legea salarizării îi va avantaja doar pe înalţii funcţio­nari, pe cei din administraţia publică locală şi pe magistraţi. „În prima variantă, categoriile profesionale erau poziţionate corect. Noi stabiliserăm câteva principii şi se făcuse o echivalare a funcţiilor pe orizontală.“ Pentru că nu s-a ţinut cu dinţii măcar de clasificarea poziţiilor comparabile pe orizontală în toate sectoarele bugetare, acum s-a ajuns ca un sergent din armată sau un agent de poliţie să aibă un coeficient mai mic decât un infirmier sau un brancardier.

Toţi cei care au participat la crearea noului sistem de salarizare constată că în varianta trimisă la Parlament nu se regăseşte o abordare unitară nici în compoziţia de bază a salariului. După ce s-au stabilit principiile generale, s-au purtat discuţii separate cu fiecare minis­ter. Varianta finală este alcătuită din ca­pitole lipite la legea unitară, fără nicio corelare între ele. La fiecare categorie profesională, salariul are alte componente şi se folosesc unităţi de măsură diferite.

Instituţii de stat mai presus de lege

Din cauza presiunilor care s-au făcut a­supra Executivului, toate principiile, criteriile de ierarhizare şi corelare agreate în prima etapă a negocierilor au luat‑o razna. Dar nu numai. În forma agreată cu partenerii sociali, exista o singură excepţie de la lege: BNR. „Nu se puteau discuta niveluri salariale începând cu 30.000 de lei pe lună“, ne explică Mihaela Neacşu, care a participat la toa­te întâlnirile cu reprezentanţii Guvernului. Pe uşa din dos a legii au mai ieşit şi alte instituţii publice unde salariile sunt cu mult peste cel al preşedintelui ţării (reperul maxim): Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

La întâlnirea de la Guvern de acum două săptămâni, magistraţii şi-au trimis vreo 30 de reprezentanţi care au spus că vor ataca această lege. Putem spune de pe acum care va fi soluţia. În aceste condiţii, premierul nu va reuşi nici măcar să blocheze salariile în acest an, aşa cum a intenţionat prin adoptarea noii legi. Se mai poate vorbi de economii la buget în aceste condiţii? Potrivit calculelor prim-vicepreşedintelui de la FSLI, Simion Hancescu, masa salarială pe întreg sectorul bugetar va creşte cu aproximativ 56% până în 2015. „Dacă se vor menţine actualele prevederi ale legii salarizării, masa salarială în învăţământ va creşte cu 77%. De la zece miliarde lei, cât reprezintă cheltuielile cu salarizarea personalului din învăţământul preuniversitar, în 2015 se va ajunge la 17 miliarde de lei.“

Mult zgomot pentru nimic

Ministerele au fost rezervate în furnizarea informaţiilor. Ca de obicei! Niciunul nu a putut să ne răspundă care vor fi efectele legii salarizării unitare asupra personalului existent sau asupra masei salariale, motivând că aceasta încă nu s-a adoptat. Dar nici nu au făcut simulări pentru a putea pregăti planuri alternative.

Petru Dandea, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, consideră că toată legea şi discuţiile împrejurul ei sunt inutile. Chiar dacă se anticipează că vor scădea cheltuielile salariale la buget de la 8,7% din PIB, în 2010, la 6%, în 2015, nimeni nu are siguranţa că PIB-ul va fi cel prognozat. „Este suficient să citim două articole din lege: 8 şi 41, pentru a vedea că legea asta nu se va aplica. În 2010, majorarea salariilor nu se va face, pentru că nu vor fi mai mici de 705 lei/lunar.“ După adoptarea legii, se va forma o comisie interministerială  ce va publica un raport, în iunie 2010, cuprinzând în detaliu structura claselor şi a categoriilor de funcţii, grila unică, dispoziţiile revizuite pentru bonusuri, cerinţele noului sistem de administrare a salariilor, precum şi orice alte aspecte conexe. Până la 30 septembrie 2010, Ministerul Mun­cii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice trebuie să prezinte Parlamentului, spre aprobare, un proiect de lege simplificat al salarizării în sectorul public pentru anul 2011. Petru Dandea concluzionează: „În con­diţiile acestea, era suficientă o lege cu o sin­gu­ră propoziţie: în anul 2010, se îngheaţă salariile. Punct.“

Toţi sunt con­vinşi că, după adoptare, legea va suferi modificări nenumărate, pentru că structura pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea nu este nici unitară şi nici echitabilă. Dovadă, mitingurile şi manifestările de protest pe care le-a declanşat.

Ce spun sindicatele

 

 

Ponderea cheltuielilor de personal va scădea la 6% din PIB, în 2015, dar vor fi restructurate 300.000 de posturi. Suma totală pentru salariile din sectorul bugetar va ajunge la 57 miliarde lei.
Simion Hancescu, prim-vicepreşedinte FSLI

 

 

În situaţia în care valoarea cumulată a sporurilor acordate în sectorul medico-sanitar nu va depăşi 30% din salariile de bază, toţi medicii vor fi dezavantajaţi.
Vasile Astărăstoae, preşedinte Colegiul Medicilor

 

 

Calculele după care s-au compus salariile nu sunt corecte. În partea generală a legii sunt prezentate principiile unitare, dar în  fiecare capitol, al­cătuirea lor diferă, de la o categorie profesională la alta.
Mihaela Neacşu, vicepreşedinte Publisind

 

Învăţământul, tot prioritar

Salariul unui învăţător debutant, în acest moment, este de 1.065 lei brut. El va beneficia de prima majorare în anul 2013. În anul  2015, salariul net al acestuia va ajunge la 1.000 de lei. Ultima mărire de salariu pe care o pot obţine cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, prevăzută în noua lege, este la împlinirea vechimii de 25 de ani. Sunt nenumăraţi profesori care ajung să cumuleze 40 de ani de vechime în activitate. Aceştia nu vor mai beneficia, în ultimii 15 ani de carieră, până la pensionare, de nicio majorare a salariului.