Cât de înalt poate fi gardul dintre vecini?
În mod normal, construcția gardului dintre vecini trebuie să fie o lucrare autonomă durabilă din perspectiva dreptului civil, conform articolului 578 din Codul Civil, care afirmă: ”(2) Lucrările autonome sunt construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil.”
Înălțimea gardului nu poate fi stabilită decât prin autorizația de construire și, evident, nu ar trebui să fie un gard care să provoace o umbrire nejustificată vecinului.
Prin urmare, reglementările de urbanism din diferitele zone ale țării pot permite sau nu ridicarea unui gard până la anumite înălțimi. Totuși, conform legii, în general, nu este permisă construirea unui gard cu o înălțime mai mare de 2 metri, cu excepția cazurilor în care regulamentele de urbanism prevăd condiții derogatorii.
„(2)În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de părţi, dar fără a depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului”, prevede Art. 662 alin. 2 din Codul Civil.
Prin urmare, înălțimea maximă a gardului dintre vecini este de 2 metri, cu excepțiile prevăzute de lege.
Un gard despărțitor între vecini trebuie să respecte dreptul la proprietate și posesie al ambilor vecini și să nu fie amplasat doar pe o singură parte a proprietății. De asemenea, trebuie să permită scurgerea apei de pe el pe ambele fonduri de proprietate.
Cine face gardul și cine plătește pentru construirea lui?
În primul rând, conform Codului Civil, gardul sau zidul care separă proprietățile este considerat proprietate comună.
Astfel, conform articolului 660 din Codul Civil, se stipulează că (1) „Zidul, șanțul, precum și orice altă despărțitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condițiile legii.”
Chiar și această proprietate comună, fie ea și o mică fâșie de pământ, poate fi dobândită prin uzucapiune, în conformitate cu legea. Construcția gardului între vecini este obligatorie pentru ambele părți.
Niciun vecin nu poate refuza să contribuie la construcția gardului conform articolului 662 din Codul Civil, care stipulează că (1) „Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune”.
Ce trebuie făcut dacă vecinul nu contribuie la construirea gardului
În acest caz, vecinul are două opțiuni, potrivit indrumari-juridice.eu.
În prima situație, poate soma conform procedurii indicate mai sus vecinul său să contribuie de la bun început la cheltuielile pentru construirea gardului. Dacă acesta refuză, poate fi chemat în judecată, iar legea privind gardurile între vecini poate ajuta la câștigarea procesului în instanță. Alternativ, în cazul în care vecinul construiește gardul cu banii săi, poate solicita instanței de judecată să oblige vecinul să îi plătească valoarea gardului ridicat.
Aceste situații pot genera numeroase litigii deoarece există adesea diferențe semnificative între puterea financiară a unui vecin și a altuia. În acest sens, este important să ținem cont că în instanță putem obține reducerea prețului solicitat de vecin pentru construirea gardului, dacă aceasta este considerată exagerată.
Se oferă drept exemplu un caz în care un client a fost chemat în judecată pentru a plăti 35.000 de euro pentru construirea unui gard de către vecinul său. Persoana respectivă a câștigat lupta în instanţă, deoarece o astfel de cerere exagerată din partea vecinului era complet ilegală.
Pe de altă parte, dacă vă confruntați cu un vecin care refuză să contribuie la construirea gardului și sunteți de bună credință, este absolut normal să mergeți în instanță pentru a vă recupera banii cheltuiți pentru acel gard.
