Legea privind acordarea tichetelor de masa este varianta moderna a patului lui Procust la romani. Intocmai legendarului bandit din Atica, inzestrat cu o forta exceptionala, ministrul finantelor isi incearca muschii cu reprezentantii societatilor comerciale care-i trec pragul. In locul patului de tortura, dl Remes a asezat o masa pentru ale carei dimensiuni a stabilit ca, anul acesta, corespund doar 100.000 de angajati, dar si acestia in mod esalonat: 50.000 in primul trimestru, alti 25.000 in trimestrul urmator si restul, la iarna.
„Numarul nu poate fi depasit, pentru ca este calculat in functie de valoarea totala a minusului care afecteaza bugetul de stat”, a declarat secretarul general al Ministerului Muncii, dl Mihail Ciulcov, cu ocazia dezbaterilor organizate de Hill International si World Trade Center, in cadrul sesiunii „Job Opportunities – Head Hunting”. Teoretic, statul pierde cate 4.500 lei la fiecare 16.000 lei, cat valoreaza acum un tichet. Pentru a nu da buluc la masa si asa destul de mica, legendarul, de acum, Traian Decebal Remes a stabilit ca „ai casei”, adica angajatii de la buget, nu sunt primiti la ospat. Scuzabila decizia anticonstitutionala, daca tinem seama cat de mare este foamea la romani! Egalitatea in drepturi a tuturor angajatilor, consfintita prin lege, nu trece prin burta, ca, de altfel, nici democratia.
Dar nici firmele care nu au incheiat bilantul anului trecut cu profit
n-au corespuns masurii mesei dlui Remes. Hotarati sa-si motiveze angajatii, cativa directori s-au incumetat sa-i arate ministrului bilantul pozitiv pe primele doua trimestre ale acestui an. Cei care au dat dovada de curaj si au rezistat la toate masuratorile finantistului Executivului au primit… dispensa. Si uite asa, intr-un stat de drept, capra sare masa si iada, casa. „Nu am atacat legea in justitie – declara presedintele Cartelului Alfa, dl Bogdan Hossu – pentru faptul ca Parlamentul si Guvernul, printr-o lege ordinara, incalca prevederile uneia organice. Nu-i prima data cand se incalca Constitutia. Fapta parlamentarilor care voteaza cu cartela colegilor este de natura penala si nimeni nu-i condamna. Cel putin, in cazul tichetelor de masa, sistemul aflat la inceput de drum este benefic.”
Parerile sunt insa impartite. In acest moment, in Romania exista o multime de firme care nu realizeaza profit, nu pentru ca nu ar desfasura o activitate rentabila, ci din simplul motiv ca au de recuperat investitiile facute in decursul timpului. „Grupul Danone a investit in Romania o gramada de bani pana acum – afirma directoarea de resurse umane, Roxana Bogan. M-a surprins foarte tare gestul dlui Ciulcov, care s-a spalat pe maini, dand vina pe Ministerul Finantelor. Sunt convinsa ca normele de aplicare ale Legii tichetelor de masa au fost facute impreuna cu Ministerul Muncii. In momentul in care un reprezentant al acestui minister afirma ca noi nu avem profit, cand de fapt nu lucram in pierdere, ci recuperam niste bani, incepi sa te intrebi ce cauta acolo. Noi producem iaurt si angajatii nostri trebuie sa-l cumpere de la chioscul din colt, pentru ca nici macar atat nu le putem da. Aceasta lege experimentala (?) este foarte putin flexibila.”
Intr-adevar, prin normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, Guvernul Romaniei a oficializat experimentul ca instrument juridic de conducere a statului pe motiv ca „in cazul nostru, reprezinta o noutate totala” si ca „este greu pentru legiuitor sa cuprinda toate fenomenele care vor aparea”! (apud Ciulcov). De parca ar fi fost vorba de adoptarea unei legi privind efectele unei mese zilnice cu icre de Manciuria asupra populatiei hranite numai cu stevie si urzici! De aici se vede ca satulul nu crede flamandului si ca parlamentarii nu merg „pe teren”, sambata si duminica, pentru a vedea ca 5,3 milioane de romani, aflati (oficial) sub pragul saraciei, traiesc cu fasole ori cartofi si se dreg cu zeama de varza…
In realitate, sistemul tichelor de masa acordate angajatilor a fost „experimentat” in urma cu zeci de ani in diferite state ale lumii. In Brazilia, spre exemplu, programul de alimentare a salariatilor, initiat cu 20 de ani in urma, este unul dintre cele mai importante. Prin intermediul lui, mai mult de zece milioane de angajati din aproximativ 300.000 de companii beneficiaza de hrana zilnica. Programul a creat peste 300.000 de noi locuri de munca si a adus 8,2 miliarde dolari pentru veniturile publice. Nu mai departe de Cehia, Polonia sau Ungaria, legiuitorii nostri ar fi putut descoperi, spre exemplu, ca sistemul nu poate absorbi mai mult de o suta de mii sau cel mult o suta zece mii de abonati pe an, indiferent de numarul societatilor de distributie create. Cu toate exemplele tarilor a caror practica in acest domeniu demonstreaza crearea indirecta a noi locuri de munca, cresterea veniturilor bugetare prin stimularea angajarii cu carte de munca, dezvoltarea retelei de alimentatie publica si eliminarea comertului subteran, in Romania
s-au pus, preventiv, obstacole artificiale in calea aplicarii acestei legi de protectie sociala. Deocamdata, beneficiaza de tichete de masa doar 1,3% din numarul total al angajatilor. Potrivit declaratiilor reprezentantilor firmelor care au obtinut acordul de emitere a tichetelor, Accor Corporate Services si Sodexho Pass, 420 de societati au intrat in „circuitul mare” al sistemului: emitent – companie – angajat – retea afiliata (furnizorii de produse alimentare).
Cu prilejul intalnirilor lunare, membrii Clubului Directorilor de Resurse Umane au incercat sa prezinte reprezentantilor firmelor emitente de tichete si ai Ministerului Muncii problemele pe care le intampina in practica. In cadrul „circuitului mare”, directoarea de resurse umane de la Metro, dna Luminita Spiescu, a identificat trei inconveniente majore:
l tichetele se pot folosi in afara cantinei si de catre alti membri ai familiei angajatului;
l masa se poate servi la orice unitate afiliata, ceea ce pune in pericol sistemul intern creat de organizatie in cadrul cantinei proprii;
l unitatea afiliata poate primi de la un angajat mai multe tichete pe zi.
Inconveniente apar insa chiar si in cazul „circuitului mic” (companie – angajat) privind:
l autorizarea de functionare a companiei ca emitent de tichete;
l organizarea cantinei in regie proprie.
Domnul Mircea Mateescu, director de resurse umane la Coca-Cola Bottling, considera ca a epuizat toate argumentele rationale prin care a incercat, timp de mai multe luni, sa convinga reprezentantii Ministerului Muncii sa adopte o atitudine mai flexibila in implementarea sistemului. Firma acorda angajatilor beneficiul unei mese de pranz inainte de adoptarea legii. Suma alocata depaseste cei 16.000 lei pentru care intreprinderea nu plateste impozit. In plus, Coca-Cola nu vrea sa renunte la vechii furnizori pentru masa de pranz a salariatilor sai.
Mai rea este situatia intreprinderilor care nu pot oferi acest beneficiu angajatilor proprii din cauza faptului ca, indirect, statul a realizat, ani la rand, pe spatele lor, programele nationale de protectie sociala. „Este foarte usor sa faci protectie cu bani din buzunarul altuia.” Comentariul apartine directorului unei intreprinderi de panificatie care, dupa zece ani de libertate a cuvantului, recunoaste ca intotdeauna se gaseste cineva, acolo sus, gata sa-i lase fara paine pe cei care fac declaratii incomode. Culmea este ca si functionarii mai rasariti de prin ministere, care au alta parere decat cea oficiala, au curajul sa vorbeasca numai… daca li se garanteaza anonimatul. Ei spun ca, daca prin Legea bugetului, in mod indirect, nu ar fi fost blocat dreptul intreprinderilor care nu realizeaza profit de a beneficia de drepturile prevazute in Legea tichetelor de masa, s-ar fi putut realiza,
intr-adevar, o relansare economica.
Daca varianta pentru 1999 nu va da rezultatele asteptate, Executivul va putea „experimenta” legea in diverse alte moduri, prin rotatie. Important este ca tot mai multi salariati sa poata beneficia de prevederile ei.tr
r