Legea vânătorii aduce modificări distructive pentru biodiversitatea din România! Protectorii păsărilor din țara noastră acuză faptul că legea este schimbată mult prea des, de fiecare dată în dezavantajul naturii și a speciilor de păsări și animale sălbatice.
Nu întâmplător, o mare parte dintre cei prezenți în Parlament sunt și vânători, speciile sălbatice plecând din start dezavantajate în fața modificărilor legislative.
Legea vânătorii aduce modificări distructive pentru biodiversitatea din România! Senatul a încălcat prevederile legislative
Societatea Ornitologică Română (SOR) solicită de urgență retragerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – B147/2021, care, dacă va fi adoptată în forma propusă, amenință existența a zeci de specii de păsări din România.
Propunerea legislativă a fost postată pentru consultare publică în data de 14 aprilie 2021 pe site-ul Senatului României și se puteau aduce opinii până la data de 14 iunie 2021.
Însă, prin încălcarea flagrantă a procedurilor legale, încă din data de 25 mai 2021 nu s-au mai putut încărca opinii pe site-ul Senatului, iar propunerea legislativă a fost scoasă de la consultare publică și a primit un nou cod.
Efecte majore asupra biodiversității
SOR solicită organizarea unor consultări cu toate părțile interesate pentru identificarea unei metodologii de stabilire a cotelor de vânătoare folosind criterii științifice.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic prevede două modificări importante, care, dacă vor fi implementate, vor avea efecte majore asupra biodiversității.
Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificarea vizează diminuarea timpului de stagiatură pentru a dobândi calitatea de vânător.
Nerespectarea procedurilor legale de către Senat
Pentru clarificarea perioadei de consultare publică, Societatea Ornitologică Română a solicitat informații de la biroul de relații publice al Senatului, astfel încât, în data de 22 aprilie 2021, ni s-a comunicat că termenul limită până la care pot fi transmise opinii este 14 iunie 2021.
În realitate, însă, nu s-au mai putut încărca opinii pe site-ul Senatului încă din data de 25 mai 2021, iar proiectul de lege B147/2021 a fost scos de la consultare publică și a primit un nou cod, respectiv L180/2021.
Practic, Senatul nu și-a respectat propriile regulamente și s-a arătat dezinteresat de primirea de opinii de la publicul larg.
Ce prevederi din Legea vânătorii își doresc să schimbe parlamentarii
Prima modificare a Legii vânătorii vizează renunțarea la sistemul de cote anuale pentru fiecare specie și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.
Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecții pentru fiecare specie admisă la vânătoare. Pentru a determina în mod teoretic efectivele la care se poate ajunge, s-a înmulțit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă și cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente.
Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple.
”Prin noul sistem propus s-a scos conceptul de număr maxim care poate fi recoltat într-un sezon. În felul acesta limita la care se poate ajunge e condiționată doar de numărul de vânători activi și nu de reglementări legislative.
Practic s-a înlocuit cota maximă care se poate recolta cu o funcție matematică care se poate duce teoretic spre infinit, a declarat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.
Situație îngrijorătoare pentru mai multe specii
Astfel, dacă în forma inițială a legii pentru specia gârlița mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă propusă această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător.
În acest fel s-a estimat că pentru gârlița mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai mare decât în forma inițială a legii.
Situația e la fel de îngrijorătoare și pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil, turturica (Streptopelia turtur).
Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă, atât la nivel European cât și global. Cota în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.
”Mărire potențială și de 10 ori a cotei de recoltă”
Situația e similară și pentru o specie care se poate confunda cu ușurință cu alte specii care nu sunt admise la vânătoare, ciocârlia de câmp (Alauda arvensis).
Cota după vechiul mecanism era de circa 400.000 de exemplare. Însă în forma actuală se poate ajunge la 1.141.950 exemplare.
Societatea Ornitologică Română avertizează că o creștere exponențială a numărului de păsări care pot fi vânate ar putea duce la declinul semnificativ a zeci de specii, cu efecte dezastruoase asupra biodiversității.
”Pentru absolut toate speciile de păsări proiecțiile ne indică o mărire potențială a cotei de recoltă, în unele cazuri chiar și de 10 ori față de sistemul de cote anuale practicat anterior.
Considerăm că această abordare aduce deservicii majore menținerii populațiilor acestor specii la un nivel de conservare acceptabil și este orientat doar spre recoltare necontrolată.
În acest context, în loc de a rezolva problemele structurale în stabilirea cotelor anuale de vânătoare s-a ales modalitatea subiectivă și cu potențial de impact negativ major asupra populațiilor de păsări, respectiv renunțarea totală la cotele anuale de vânătoare și înlocuirea acestora cu cote zilnice per vânător”, a declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Timp mai scurt pentru obținerea calității de vânător
Nu în ultimul rând, SOR atrage atenția că reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.
Mai exact, timpul scurt de pregătire crește riscul de confuzie între speciile de păsări la care vânătoarea este permisă și cele interzise la vânătoare.
Datele cu privire la cazurile de braconaj anchetate de Poliția Română și de Poliția de Frontieră Română arată un număr de 359 de cazuri de infracțiuni cu începere a urmăririi penale în 2020.
”Din păcate, singura susținere pe care o pot avea speciile de păsări este reprezentată de publicul larg în condițiile în care aleșii din Parlamentul României legiferează constant prevederi în defavoarea populațiilor de specii de păsări sălbatice, indiferent de partidele aflate la guvernare.
”Modificări frecvente și de cele mai multe ori păguboase pentru natură ale legii”
În cei 31 de ani de când noi, cei de SOR, existăm ca echipă preocupată de cunoașterea, înțelegerea și protejarea păsărilor și a naturii, una dintre activitățile umane cu impact asupra acesteia ne-a dat de furcă periodic: vânătoarea.
Nu activitatea în sine, cât modificările frecvente și de cele mai multe ori păguboase pentru natură, aduse legislației care o reglementează”, a mai declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Societatea Ornitologică Română (SOR) este una dintre cele mai active organizații independente de conservare a păsărilor din România. Un ONG premiat, SOR lucrează pentru a proteja păsările sălbatice și habitatele lor în România de peste 30 de ani.
Misiunea noastră este să ne asigurăm că populațiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate și distruse de evoluțiile dăunătoare.
Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor și a habitatelor din România și, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generațiile noastre viitoare se vor bucura de acestea, precizează SOR.
