Astfel, în acelaşi proiect, parlamentarii maghiari au inserat o bombă: steagul secuiesc ar putea fi arborat pe instituţiile publice din Harghita şi Covasna alături de tricolorul românesc, scrie adevărul.ro.

Însemnele altora, pe instituțiile statului

”Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică, de interes local sau judeţean prevăzute la alineatul 1, prin hotărârea organelor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot adopta şi folosi, alături de însemnele oficiale ale României, şi alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală şi economică a cetăţenilor aparţindând minorităţii naţionale, locuitori ai unităţii administrativ teritoriale în cauză”, arată articolul 94, alineat 3 din proiectul UDMR adoptat tacit de Senat la începutul lunii aprilie.

Pentru secui

Prevederea a fost inserată cu dedicaţie pentru secuii din Transilvania, astfel încât autorităţile să poată arbora steagul secuiesc pe instituţiile oficiale.  În ianuarie 2018, la început de an centenar, partidele maghiare din România – UDMR, PCM şi PPMT- au semnat o rezoluţie în care cereau autonomia Ţinutului Secuiesc. Premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, a replicat dur:  ”Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”.

Ce prevede legea care oficializeză limba maghiară

Proiectul UDMR, susținut de PSD, spune că autorităţile locale sunt obligate să folosească oficial în comunităţile unde o minoritate naţională are peste 20% limba minorităţii respective. Proiectul vizează, de fapt, impunerea limbii maghiare în localităţile din Transilvania, dominate de minoritatea maghiară. Comisia Juridică, condusă de Şerban Nicolae, a dat aviz pozitiv. Acelaşi proiect, la alineatul 3, prevede şi arborarea steagului secuiesc.

Parlamentari degeaba

Este al doilea proiect de lege iniţiat de UDMR care trece prin adoptare tacită cu sprijinul sau din neatenţia PSD. Adoptarea proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, respins definitiv de Senat, dar trecut tacit de Camera Deputaţilor, a fost posibilă prin delăsarea majorităţii partidelor parlamentare. Deşi ştiau de problematică din 12 martie, PSD, PNL sau USR au ignorat subiectul, după cum arată stenograma din Parlament.