Vladimir Beșleagă, cunoscut ca un „patriarh” al literaturii române, s-a născut pe 25 iulie 1931 în satul Mălăiești din raionul Grigoriopol, în Basarabia. A studiat la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău și și-a continuat pregătirea academică printr-un doctorat în cadrul aceleași instituții.
De-a lungul carierei, Beșleagă a activat inițial în diverse publicații periodice, dar mai târziu s-a dedicat în întregime scrisului literar, devenind o figură centrală a culturii și literaturii din Republica Moldova și România.
Vladimir Beșleagă a publicat lucrări esențiale pentru literatura română din Basarabia
De-a lungul decadelor de carieră, Beșleagă a publicat lucrări esențiale pentru literatura română din Basarabia, fiind apreciat pentru stilul său profund și pentru abordarea tematicilor legate de istoria și zbuciumul poporului moldovean.
„Anunțăm cu tristețe că, în această după-amiază, ne-a părăsit marele scriitor al neamului, Vladimir Beșleagă…”, au scris reprezentanții Ministerului moldovean al Culturii pe pagina de Facebook.
Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără romanul „Zbor frânt” (1966), care a devenit un simbol al literaturii din secolul XX. Alte lucrări notabile includ „Acasă”, „Ignat și Ana”, „Durere” și „Sânge pe zăpadă”. Scrierile sale au fost apreciate nu doar pentru valoarea literară, ci și pentru curajul și forța cu care abordează teme de mare sensibilitate, cum ar fi condiția umană și identitatea națională.
Pe lângă cariera literară, Beșleagă a fost un activist al renașterii naționale, jucând un rol important în primii ani ai Republicii Moldova independente. A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, care a adoptat Declarația de Independență a țării, și a fost considerat un simbol al luptei pentru libertate și dreptate.
O serie de personalități din domeniul cultural și politic au adus omagii scriitorului
După anunțul morții sale, o serie de personalități din domeniul cultural și politic au adus omagii scriitorului, subliniind importanța sa imensă pentru literatura și cultura română.
„Adio, dragă domnule Beșleagă! Rămâneți mereu un colos trist care privește cu seninătate spre cele neîntâmplate în ceruri…”, a notat pe internet Angela Brașoveanu, fostă consilieră prezidențială.
În semn de respect pentru viața și activitatea sa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că ziua funeraliilor va fi declarată zi de doliu național. Beșleagă a lăsat în urmă o moștenire literară extrem de valoroasă, un testament al spiritului și demnității poporului român.
„Omul și Scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul Istoriei și trăirilor noastre. Ne-a lăsat multă căldură și bunătate, o înțelepciune blândă, care ne povățuia să iubim acest Neam de la mic la mare. Cea mai importantă lecție pe care ne-a lăsat-o a fost să ne convingă să nu disperăm și, sub „cumplite vremi”, să ne păstrăm spiritul liber și demn. Pentru a-i aduce un omagiu marelui Beșleagă, ziua funeraliilor va fi decretată zi de doliu național. Zborul Tău, Maestre, nu mai este frânt. Îți urăm zbor lin!”, a scris președinta Maia Sandu.
Scriitorul a fost caracterizat de cei care l-au cunoscut drept un om de mare curaj, generozitate și simplitate, iar influența sa asupra literaturii române și a culturii basarabene va rămâne veșnic vie.
Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Chișinău, a subliniat faptul că Beșleagă a fost parte din grupul de scriitori care, în 1966, au salvat limba română și au susținut onoarea literaturii române prin operele lor fundamentale. Alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc și Vasile Vasilache, Beșleagă a contribuit la formarea unui patrimoniu literar de o valoare inestimabilă.
„A fost unul dintre cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia care au salvat limba română și onoarea literaturii române de atunci. În anul 1966. Când au apărut cele patru mari romane: Povara bunătății noastre de Ion Druță, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache și Zbor frânt de Vladimir Beșleagă”, a conchis Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier de la Chișinău.
