Discuții aprinse despre migrație
Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene s-au reunit joi la Luxemburg pentru a discuta despre înăsprirea politicii de migrație. Discuțiile au vizat revizuirea „directivei expulzării” și au inclus dezbateri aprinse privind transferul migranților către țări terțe, conform AFP.
Discuțiile miniștrilor s-au concentrat asupra summitului UE programat pentru 17-18 octombrie la Bruxelles, unde liderii europeni vor analiza întărirea controlului la frontierele externe ale Uniunii și accelerarea procesului de expulzare a migranților ilegali.
Miniștrii au discutat în cadrul unui dejun de lucru, propunând „soluții inovatoare” pentru a eficientiza procesul de expulzare a migranților.
Deschiderea de hub-uri de expulzare
Ungaria și Italia au prezentat o propunere controversată privind crearea unor „hub-uri de expulzare”. Acestea ar fi, de fapt, centre situate în țări din afara Uniunii Europene, unde să fie trimiși migranții ilegali.
Propunerea acestor „hub-uri” este inspirată de acordul semnat de Guvernul condus de Giorgia Meloni, lidera Partidului Fratelli d’Italia (FdI, post-fascist), cu Albania. Conform acestui acord, două centre vor fi amenajate în Albania pentru a primi migranții arestați în apele teritoriale ale Italiei.
Aceste centre amintesc și de proiectul, acum abandonat, al Regatului Unit, care prevedea expulzarea migranților ilegali către Rwanda.
Înăsprirea comportamentului în ceea ce privește imigrația
La nivel european, această propunere este doar o opțiune teoretică, cu puține șanse de succes. Totuși, reflectă o intensificare a retoricii anti-imigrație, pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa.
”Trebuie să nu îndepărtăm nicio soluţie apriori”, a cerut ministrul francez de Interne Bruno Retailleau referitor la aceste ”hub-uri”.
Retailleau, reprezentant al dreptei conservatoare, a subliniat totuși o distincție între „diferite categorii” de migranți. El a sugerat că o astfel de măsură ar fi aplicată doar „solicitanților de azil” în Franța, în conformitate cu Preambulul Constituției din 1948.
Nancy Faeser, omoloaga sa germană, a adoptat o atitudine precaută, subliniind că expulzările necesită un „acord cu un stat terț partener” și a remarcat că aceasta reprezintă principala „dificultate practică”.
La nivel legislativ, mai multe țări europene solicită o modificare a „directivei expulzării” din 2008, care stabilește regulile comune privind procesul de „repatriere la frontieră”.
Recent, Franța și Germania au declarat că susțin propunerea Olandei și Austriei referitoare la acest subiect, vizând „simplificarea” și „rapidizarea” procesului de expulzare.
Directiva expulzării trebuie modificată
Bruno Retailleau, cunoscut pentru abordarea sa fermă în problemele migrației și pentru că a făcut din acest subiect o prioritate, s-a declarat mulțumit de „convergența” la nivel european.
El a susținut necesitatea revizuirii acestei directive „în următoarele câteva luni”.
”Această reformă ar fi trebiuit să fie făcută în urmă cu mult timp”, a declarat, la rândul său, secretara de stat belgiană Nicole de Moor.
Totuși, subiectul părea să fie influențat de adoptarea, în mijlocul lunii mai, a Pactului Azilului și Migrației, care întărește controalele și introduce un Mecanism de Solidaritate între cele 27 de state în procesul de preluare a solicitanților de azil.
Implementarea acestei reforme extinse este planificată pentru mijlocul anului 2028, dar multe state membre ale UE fac apel pentru a avansa procesul.
Imediat după adoptarea Pactului, 15 țări, inclusiv Grecia și Italia, solicitau o politică de expulzare „mai eficientă”, care să includă „mecanisme” pentru stabilirea unor „hub-uri” în afara Europei.
În 2023, conform Eurostat, 484.160 de cetățeni din țări non-UE au primit ordine de expulzare din Uniunea Europeană, iar 91.465 dintre aceștia (18,9%) au fost efectiv expulzați.
Analistul Eric Maurice de la European Policy Centre din Bruxelles subliniază că, în urma unor recente succese electorale ale extremei drepte, cum ar fi cel din Austria, „subiectul migrației a revenit în prim-plan”.
”Există un afişaj politic” în pofida faptului că ”nu ne aflăm în criza migraţiei din 2015”, apreciază Sophie Pornschlegel, de la think-tank-ul Europe Jacques Delors.
Ungaria a cerut o derogare de la legile azilului
La începutul acestei săptămâni, Ungaria condusă de Viktor Orban a solicitat la Bruxelles o derogare de la reglementările UE privind azilul, imitând astfel abordarea Olandei, deși șansele de succes pentru această procedură sunt reduse.
”Acest lucru nu este posibil potrivit Tratatelor” UE, a tranşat comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson la sosirea sa la Luxemburg.
În Germania, ca urmare a atacurilor islamiste și a rezultatelor favorabile pentru Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), guvernul condus de social-democratul Olaf Scholz a reintrodus recent controalele la toate frontierele, măsura fiind valabilă pentru o perioadă de șase luni.
Deși această decizie nu contravine regulamentului Schengen, ea a creat o situație stânjenitoare pentru Comisia Europeană (CE), care subliniază că astfel de măsuri ar trebui să rămână „excepționale” și „proporționate”.
