”Cetăţeanul are nevoie de securitate. Este un drept pe care trebuie să-l aibă, pe care-l oferă statul român în aceeaşi măsură cu drepturile şi libertăţile pe care le are. Au fost trei decizii ale Curţii Constituţionale prin care au fost întoarse spre rediscutare trei legi: Legea securităţii cibernetice, cea legată de prepay şi cea legată de stocarea datelor. La nivel de minister există un grup de lucru care în acest moment, inclusiv în consultări cu Preşedinţia României, unde de asemenea există un grup de lucru pe acest domeniu”, a spus Grindeanu.

Acesta a precizat că s-au făcut paşi importanţi în ultimele luni, astfel încât să fie respectate deciziile Curţii Constituţionale. ”Este foarte important acest lucru. S-au făcut paşi importanţi pe reţinerea datelor, urmează să vedem modul în care acest pachet de legi va fi promovat. Hotărârea mea este ca, dincolo de dialogul cu societatea civilă, care a existat inclusiv în această perioadă, să avem o dezbatere cât mai largă în Parlament”, a afirmat ministrul pentru Societatea Informaţională.

La jumătatea lunii februarie a acestui an, Sorin Grindeanu a precizat că nu vede o mare problemă ca, în momentul în care este cumpărată o cartelă prepay, utilizatorul că dea buletinul, în condiţiile în care actul de identitate este înmânat în multe alte locuri fără a considera că i se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

”Dacă vorbim, de exemplu, de cartelele prepay pot să vă spun că există multe alte exemple de care nu ne dăm seama, în care dăm buletinul fără să realizăm acest lucru. În momentul în care ai bonuri de masă şi te duci la orice supermarket care le acceptă, trebuie să le completezi cu nume, prenume, CNP şi le laşi la casă, la oricine. Acolo se încalcă vreun drept sau vreo libertate? Nu. Cred că lumea nu a înţeles de fapt, iar asta este şi vina noastră, şi a iniţiatorilor legii că nu au explicat foarte bine acest proces. Eu nu văd o mare problemă în momentul în care îţi iei o cartelă să dai buletinul. Repet, dai buletinul în multe alte locuri fără a considera că ţi se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Cred că e mai mult o discuţie falsă, dar şi în acest caz există o decizie a Curţii Constituţionale a României de care trebuie să se ţină cont în elaborarea noului pachet”, a explicat Grindeanu.

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, în 27 ianuarie a.c., că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar.

Senatul adoptase în data de 19 decembrie 2014, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevedea constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capacităţi în domeniu.

În data de 5 februarie 2015, senatorii au respins Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, retrimisă Parlamentului spre re-examinare, ca urmare a faptului că judecătorii CCR au declarat actul normativ neconstituţional în ansamblul său. Iniţiatorii proiectului de lege precizează că, în prezent, piaţa de telefonie mobilă din România este dominată de clienţii de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile. Aceştia au explicat că actuala situaţie creează discriminări între consumatorii serviciilor achiziţionate de la furnizori, 'în condiţiile în care legislaţia naţională recunoaşte dreptul furnizorilor de a colecta şi prelucra datele cu caracter personal numai ale abonaţilor, împreună cu obligaţia acestora din urmă de a pune la dispoziţie aceste date'.

Potrivit formei legii trimise spre promulgare şi retrimisă Parlamentului, se propune înregistrarea utilizatorilor de cartele preplătite, precum şi colectarea şi stocarea datelor acestora. În cazul utilizatorilor de internet, legea stipulează că datele acestora vor fi stocate pe o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora. (Sursa: Agerpres)