Foarte multe dintre companiile româneşti nu cunosc legislaţia europeană şi nici nu au acces la sursele de informaţii care ar putea să le completeze acest gol. Doar multinaţionalelele şi firmele care au legături de afaceri cu mediul european au toate atuurile pentru a face faţă concurenţei.

Soare V., proprietarul unui magazin de piese auto cu activitate în sudul ţării, spune că adunarea informaţiilor despre legislaţia UE este o problemă spinoasă. „Mai mergem şi noi pe un site, ne mai uităm ce zice fiscul, dar, în general, aşa e ceaţă şi cred că este cam peste tot.“ La firma Johnson Controls din Mioveni, spre exemplu, se cheltuiesc anual mai multe sute de milioane de lei pentru pregătirea angajaţilor, pentru participarea la cursuri şi pentru informare. „Firmele noastre nu cunosc legislaţia europeană adoptată şi nu au la îndemână toate instrumentele pentru a putea face rost de informaţii. Spre exemplu, din ce am constatat, doar trei-patru firme dintr-o sută cunosc prevederile Directivei serviciilor“, spune George Musliu, managing partner la compania de consultanţă Competition’s Consulting. „Cu excepţia multinaţionalelor, care au şi experienţa companiei-mamă, foarte puţine dintre firme cunosc prevederile legale privind concurenţa, ceea ce ar putea fi foarte costisitor la un anumit moment dat“, mai spune Musliu. „Am avut, dacă pot spune aşa, norocul de a participa la un seminar, la care s-a vorbit foarte mult despre legislaţia europeană, la care am primit toate informaţiile de care aveam nevoie. Doar că la seminar au participat doar câteva asociaţii şi vreo două-trei firme“, ne explică şi Lucian Contraş, director comercial la DHS din Deva. 

Începând cu data aderării, legile europene vor avea întâietate în faţa celor „autohtone“. Dreptul românesc „recunoaşte“ prevalenţa legilor europene. În plus, la Bruxelles s-au luat şi se vor mai lua şi de aici înainte foarte multe decizii legale, despre care companiile noastre vor trebui să ia cunoştinţă. Or, informarea clară şi într-un cadru organizat continuă să fie o problemă a integrării „legislative“ în UE. Atât profesioniştii în drept, cât şi oamenii care conduc afaceri în România, pe ale lor sau pe ale altora, trebuie să înveţe noi norme, noi structuri – de multe ori din mers. Această tranziţie va genera confuzii şi întârzieri. Ajutorul juriştilor cu cunoştinţe de drept european va fi din ce în ce mai mult solicitat.

„În ultimii doi ani, a existat un interes crescut al clienţilor noştri în ceea ce priveşte dreptul comunitar, în domenii variate. În procesul de implementare în legislaţia internă a directivelor europene au existat clienţi care au solicitat asistenţă şi consultanţă în vederea lobby-ului legislativ. În zona de proprietate intelectuală, aspectele de marcă şi design comunitar au fost de interes. Mulţi clienţi au fost interesaţi să se pregătească logistic şi organizatoric pentru modificările din legislaţia fiscală, de protecţie a consumatorilor, protecţia mediului, organizarea producţiei, norme vamale, norme de concurenţă“, spune Magda Popescu, avocat.
„În ceea ce priveşte informarea continuă cu privire la dinamica legislativă din UE, există cel puţin trei companii serioase şi de tradiţie, care oferă – online – baze de date exhaustive cu privire la legislaţia şi jurisprudenţa europeană, la care se adaugă – desigur – buletinele informative ale EU“, spune Ovidiu Constantinescu, PR manager la Boştină şi Asociaţii.

În general, interesul manifestat de companii pentru alinierea afacerilor la reglementările europene se leagă de operaţiunile lor comerciale, dar şi de identificarea şi accesarea fondurilor europene. „Există în prezent atât companii pregătite, cât şi companii care aşteaptă data de 1 ianuarie 2007 pentru a vedea „ce se mai întâmplă“. Cunoaşterea noilor reglementări europene, la care se adaugă exigenţele de calitate şi concurenţă existentă pe piaţa internă a UE, poate uşor transforma integrarea într-o chestiune de rămânere sau nu în afacere pentru numeroase firme mici şi mijlocii“, crede Luminiţa Ivanciu, partener la Muşat & Asociaţii.
Şi pentru că autorităţile competente în diverse domenii, în special la nivel local, nu dispun de capacitatea tehnică sau nu deţin expertiza necesară pentru a aplica legislaţia armonizată, anul viitor nu va fi unul uşor pentru firme. Pe scurt, cele care vor avea bani vor putea să îşi angajeze companii de avocatură sau consultanţă, în vreme ce firmelor mici le va rămâne la dispoziţie doar internetul şi Jurnalul Oficial, publicat acum la iniţiativa Comisiei Europene şi în limba română. „Colegi avocaţi din Polonia, Cehia sau Ungaria au confirmat o experienţă similară în momentul aderării la Uniunea Europeană“, mai spune Luminiţa Ivanciu. 

A fi sau a nu fi pe piaţă
«Cunoaşterea sau nu a noilor reglementări europene, printre altele, poate uşor transforma integrarea într-o chestiune de rămânere sau nu în afacere pentru numeroase firme mici şi mijlocii.»
Luminiţa Ivanciu, partener Muşat & Asociaţii

Ponturi „free of charge“

Sursele de informare asupra legislaţiei europene trebuie neapărat să treacă prin Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L (legislaţie), accesibil în mod gratuit în toate limbile oficiale din Uniunea Europeană pe site-urile Comisiei Europene https://ec.europa.eu/ sau https://europa.eu.int/eur-lex, precum şi pe pagina de internet conţinând jurisprudenţa https://curia.eu.int/en/index.htm.
Luminiţa Ivanciu, partener la Muşat & Asociaţii, spune că biblioteca juridicĂ trebuie să includă publicatii de specialitate din România şi din străinătate ca European Legal Business, European Council Practical Law for Companies and Their Advisors, Law Review, Business Law Review, Public Law Review, Trade Finance Review, Project Finance Review, Euromoney sau Corporate Finance.