Conform unui studiu, România a reușit contraperformanța de a pierde mii de soiuri de legume românești în doar 20 de ani. Multe dintre aceste soiuri românești prețioase au fost înlocuite de altele din import spun cercetătorii. Care este cauza pierderilor masive de semințe din patrimoniul genetic românesc.
Conform unui studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că peste 2.600 de soiuri vechi de legume au fost înlocuite de altele din import. În plus, acestea reprezintă doar o parte din patrimoniul genetic românesc, întrucât pentru realizarea acestui studiu s-a consultat un număr restrâns de publicații oficiale, transmite Adevărul.
„Mare parte a creaţiilor biologice care au fost înlocuite din cultură şi neglijate s-au pierdut pentru totdeauna. O altă parte a resurselor genetice se află conservată în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Acesta explică faptul că înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import s-a făcut din raţiuni ce ţin mai degrabă de avantajele comerciale. Cercetătorul consideră că aceasta este principala cauză a pierderilor masive de seminţe din patrimoniul genetic românesc.
„În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte. Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetică presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, susţine cercetătorul Costel Vânătoru.
Multe soiuri de tomate au dispărut complet din România
În privința tomatelor, acesta spune că soiuri precum Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase româneşti, care sunt mai gustoase, mai zemoase, cu arome deosebite față de cele aduse din afară au dispărut cu totul. Acestea au fost înlocuite de soiurile importate pentru că sunt mai tari şi se păstrează mai bine în faza depozitării.
„Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, susţine Costel Vânătoru.
Soiuri de legume românești, descoperite în băncile de gene din străinătate
Acesta precizează că mai multe soiuri de tomate româneşti au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Este vorba despre soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora.
Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA. România a pierdut primul soi de ceapă autohton, ce se obţine prin semănat direct, omologat şi înscris în anul 1971 de dr. ing. Chiru Cristea. În prezent au fost recuperate 50 de seminţe din acest soi de la banca de gene din SUA.
Studiul avertizează că, în prezent, lumea vegetală se află într-un real pericol. Pe lângă neglijenţa şi indiferenţa omului în ceea ce priveşte păstrarea, conservarea şi valorificarea patrimoniul genetic, acesta este expus unui număr mare de factori agresivi care conduc la pierderea şi deprecierea resurselor genetice.
„Bolile şi dăunătorii pun în pericol menţinerea biodiversităţii şi autenticităţii creaţiilor biologice. De la an la an, apar boli şi dăunători noi, la care, până în prezent nu s-au găsit soluţii eficiente. Ca exemplu, avem Tuta absoluta, molia fructelor de tomate”, mai spune cercetătorul.