Producţia din acest tip de gospodăriile nu este susţinută, nu este standardizată, nu este controlată. La această realitate a contribuit și orientarea Politicii Agricole Comune, după 2004, de susținere, cu precădere, a fermelor de mari dimensiuni, unități care în România realizează 45% din producţia agricolă, producție care nu numai că este standardizată, dar şi este integrată în comerţul modern.

Pentru gospodăriile de semi-subzistență și de subzistență singura soluţie de intrare în piață o reprezintă reorientarea către ultimele tendințe din cunoaștere – genetica, tehnologia informației și a comunicațiilor (Information Technology and Communication – IT&C/ TIC). Este de precizat că azi în România totalul vânzărilor on-line se ridică la aproximativ 5% din tranzacțiile comerciale, dar potenţialul acestui segment este imens. Având mintea deschisă şi învăţând din modelele europene, putem anticipa viitorul, care vine peste noi. A face acest lucru înseamnă să gândim în scheme directe, cu interes direct, fără să încălcăm regulile Uniunii şi să fim în concordanţă cu partenerii noştri europeni.

Aducând această nouă dimensiune pieţei produselor agricole, ruralul poate intra în online, în piaţa digitală, prin înființarea unor centre de colectare gestionate de cooperative/ asociații  agricole, aflate în legătură directă cu entitățile similare de preluare şi distribuire din urban.

Un argument definitoriu este dat de numărul și dinamica persoanelor cu vârstă cuprinsă între 16 și 74 ani, care au accesat Internetul:

– în 2017, existau în mediul rural 4,1 milioane de persoane care au accesat cel puțin o dată Internet-ul (37,6% din total);

– în comparație cu 2007, în 2017, creșterea acestui indicator a fost de 4,95 ori mai mare în mediul rural, față de numai 2,23 ori media pe țară, în aceiași perioadă.

În ultimii ani, au fost dezvoltate diverse platforme e-commerce, care încurajează comerțul on-line cu produse agroalimentare tradiționale, autentice direct de la producătorii autorizați fără alți intermediari asigurând totodată, consultanță tehnică și agricolă pentru agenții economici implicați pe filiera agroalimentară.

Necesitatea unei infrastructuri specifice

Reușita extinderii acestui tip abordare, respectiv platformele care promovează comerțul agricol în mediul on-line, necesită crearea și legalizarea unei infrastructuri specifice în cadrul cărora rețele de socializare ce au ca scop crearea unui mediu on-line al fermierilor, promovarea individuală sau în grup a acestora și a produselor lor. Aceste rețele au rolul de a-i ajuta pe fermieri să comunice între ei, să realizeze schimburi de idei și, după caz, să încurajeze noi parteneriate.

Cunoaşterea particularităţilor pieţei principalelor produse agricole: cereale, legume, fructe, etc, are rolul de a orienta producătorii, dar şi pe ceilalţi agenţi economici aflaţi pe filieră în realizarea unor activităţi de valorificare eficientă, cu valoare adăugată sporită şi cu un grad de predictibilitate crescut.

Adaptarea și integrarea pieței produselor agricole în mediul on-line are un rol atât economic cât şi, mai ales, social, contribuind la realizarea unui sistem funcțional și dinamic.

Experiența statelor dezvoltate demonstrează că, deși agricultura, ca ramură de bază, este consumatoare de resurse și de progres, tocmai integrarea elementelor de progres tehnologic în piața agroalimentară poate asigura sporirea funcționalității acesteia. Prin urmare, conceperea de proiecte complexe, care să conducă la dinamizarea schimburilor de mărfuri agroalimentare prin intermediul platformelor e-commerce va putea contribui la limitarea riscurilor pentru producătorii locali, la stabilirea unor preţuri realiste, care să poată contribui la dezvoltarea agriculturii și a spațiului rural.

În aceste condiții, agricultura va beneficia de facilitățile progresului tehnic și de stimularea pieței agroalimentare din România.

Radu Antohe – expert în politici agricole și dezvoltare rurală

Lector univ. dr. la Facultatea de Economie Agroalimentară din cadrul ASE București