Experienta a demonstrat ca actiunile Bancii Nationale a Romaniei intreprinse pentru a evita, pe de o parte, o devalorizare accentuata a monedei nationale, dar si un exces de lichiditate in lei in sistemul bancar, au efecte pe termen scurt. Van-zarile de valuta ale bancii centrale, simultan cu ridicarea dobanzilor pe piata monetara interbancara, pana la niveluri de aproape 200%, si-au atins scopul, reusind sa reorienteze bancile catre plasamentele in lei, dar pentru scurt timp. Dupa doua zile de „atipire”, piata valutara si-a revenit saptamana trecuta, miercuri, pe fondul cresterii cererii de valuta, concomitent cu coborarea nivelului dobanzilor pe piata monetara, de la peste 100%, la sub 80% pe termen de o zi si 90 – 95% pe termen de o saptamana. Trendul crescator al cursului a continuat si joi, 18 februarie.
Depozitele in lei deschise pe piata monetara interbancara, ajunse la scadenta saptamana trecuta, au condus la cresterea lichiditatii bancilor plasatoare. In conditiile unor dobanzi in cadere la depozitele in lei, pana la 40%, bancile si-au reorientat resursele catre piata valutara. Cotatiile maxime de joi au ajuns la 12.335/12.380 lei pentru un dolar SUA, iar cursul calculat de Banca Nationala joi, valabil pentru ziua de vineri, a fost de 12.319 lei. Dupa depasirea pragului de 12.300 lei, aparat multa vreme de banca centrala, dealerii, reticenti in a mai face prognoze de curs, asteapta sa vada cat timp ii mai trebuie dolarului sa ajunga la 12.400 lei.
La Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS), pretul futures pentru contractele cu scadenta, la sfarsitul lunii februarie, s-a ridicat, in 17 februarie, la 13.000 lei, „nivel la care brokerii anuntau foarte multe cotatii de cumparare, in timp ce vanzarile, mult mai putin sustinute, s-au plasat peste nivelul de 13.100 pentru un dolar”, potrivit unei analize efectuate de Cristian Rubint-Ratiu, de la BMFMS. El conchide, intr-un comentariu asupra pietei futures din data de 17 februarie: „Cresterea cotatiilor futures pe contractul ROL/USD cu scadenta la o luna, crestere care s-a petrecut pe fondul unei stabilitati a cotatiilor din piata valutara interbancara, dar in conditiile unei scaderi semnificative a dobanzilor pe piata monetara, ar putea constitui un semnal transmis pe piata futures sibiana care anticipeaza pentru zilele urmatoare o reinscriere a cursului leu/dolar pe un trend ascendent”.
„Ritmul deprecierii depinde de negocierile cu FMI”
Alin Iacob, analist la Banca Internationala a Religiilor, spune ca „in saptamana 22 – 26 februarie este probabil ca deprecierea monedei nationale sa continue”, dar ca „ritmul acesteia depinde in mare masura de evolutia si rezultatele negocierilor dintre Guvern si Fondul Monetar International”.
Dealerii de pe piata valutara apreciaza ca atenuarea deprecierii este posibila printr-o noua interventie a bancii centrale pe piata monetara si o revenire la dobanzi ridicate. Treaba dificila insa intr-un moment in care autoritatile romane sunt in tratative cu experti ai Fondului Monetar International pentru incheierea unui nou acord de impruschimbat optica in ceea ce priveste politica monetara. Spre deosebire de anii precedenti, acum FMI invoca necesitatea unei usoare relaxari a politicii monetare. Aceasta echivaleaza cu tinerea in frau a dobanzilor pe piata monetara interbancara si, implicit, cu o usoara coborare a dobanzilor practicate de bancile comerciale in relatiile cu clientii lor. O sarcina grea pentru autoritatile romane, atata vreme cat interesul pentru speculatiile pe cursul valutar ramane ridicat. Totusi, Banca Nationala a dat primele semne de inscriere in linia sugerata de expertii straini.
La mijlocul saptamanii trecute, prin cumpararea de titluri de stat in schimbul unei oferte de lei, banca centrala a blocat o noua crestere a dobanzilor pe piata monetara.
Formula agreata de Fondul Monetar International, de relaxare treptata a politicii monetare, simultan cu o politica fiscala stransa, raspunde obiectivelor de natura macroeconomica. Limitarea deficitului bugetar la 2% din PIB ar fi greu de realizat, in conditiile in care Ministerul Finantelor, in lipsa de bani, este obligat sa apeleze la imprumuturi ale caror costuri cresc o data cu ridicarea dobanzilor pe piata monetara. Concurenta cu dobanzile practicate la depozitele deschise pe aceasta piata induc, in plus, riscul incapacitatii de plata a statului catre creditorii sai, in principal banci comerciale. Exemplul Rusiei, urmat de cel al Republicii Moldova, a fost, astfel, serios luat in seama de expertii FMI.
Finantele s-au imprumutat cu dobanzi de 120%
Efectele dobanzilor inalte de pe piata monetara s-au repercutat la inceputul saptamanii trecute asupra emisiunilor de certificate de trezorerie ale Ministerului Finantelor. La cereri de cumparare de titluri de stat, conditionate de dobanzi intre 92,99% si 200%, Ministerul Finantelor a fost pus in situatia de a refuza toate ofertele celor 13 banci comerciale participante la licitatie. O zi mai tarziu, marti, printr-o noua emisiune de titluri de stat cu scadenta in data de 19 mai 1999, Ministerul Finantelor a vandut certificate de trezorerie in valoare de 2.036 miliarde lei. Nevoia de bani i-a determinat pe finantisti sa accepte oferte cu dobanzi de 120%, in conditiile unei inflatii anuale prognozate la 25% si ale unei cresteri de preturi de cel mult 9%, in urmatoarele trei luni.