Comisarul european Leonard Orban consideră că pentru ca Romånia să poată trece la euro în 2014 este nevoie de eforturi susţinute, constånd în politici macroeconomice sănătoase, reforme structurale profunde şi politici bugetare echilibrate, aplicate an de an.
Capital: Şeful Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag a declarat că, în septembrie, este posibil ca Germania să solicite activarea clauzei în cazul Romåniei.
Leonard Orban: Decizia privind activarea clauzei aparţine strict Comisiei Europene (CE) şi nu statelor membre. Bruxelles-ul va lua o nouă decizie în ceea ce priveşte continuarea sau nu a mecanismului de cooperare şi verificare sau activarea clauzei, la jumătatea anului viitor. Decizia va fi motivată de situaţia din cele două state, Romånia şi Bulgaria, şi de progresele pe care acestea le-au făcut. Orice fel de demers de genul acesta nu poate fi avut în vedere decåt dacă se încadrează într-o anumită evoluţie. Concret, clauza ar putea fi activată numai dacă se constată regrese sau probleme serioase în cadrul sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. Mă aştept însă la tot felul de declaraţii. De altfel, înainte şi după adoptarea raportului CE, a reieşit clar că există un interes în anumite state membre referitor la mecanismul de cooperare şi verificare. Au fost reacţii şi în mass-media europeană, inclusiv declaraţii ale unor politicieni din ţările UE şi din instituţiile europene.
Capital: Despre ce interese este vorba?
Leonard Orban: Sunt tot felul de interese. De aceea, consider că este foarte important ca autorităţile romåne şi bulgare să facă tot ce se poate pentru a încheia mecanismul cåt mai repede. Altfel, cele două state se pot confrunta cu probleme serioase. Cazul Bulgariei, căreia i-au fost suspendate o parte din fonduri, este concludent, chiar dacă nu este legat direct de mecanism. De aceea, consecinţele sunt mult mai complexe decåt par la prima vedere.
Capital: Care ar fi efectele principale şi cele secundare ale activării clauzei?
Leonard Orban: Aşa cum spuneam, acestea pot fi mult mai complicate şi mai negative decåt par acum. Se poate ajunge la suspendarea unor fonduri comunitare sau investitorii străini să aibă o anumită reţinere dacă să rămånă sau nu, dacă să investească sau nu. Pot fi inclusiv efecte politice, în ceea ce priveşte mecanismul de luare a deciziilor la nivel comunitar.
Capital: Aţi făcut o comparaţie între economia romånească şi cea din Ungaria.
Leonard Orban: Da, am spus că, aşa cum rezultă din raportul CE din luna iunie privind execuţia bugetară, PIB-ul Romåniei l-a depăşit pe cel al Ungariei. Vorbim de 116 miliarde de euro, faţă de 93 miliarde de euro cåt a întregistrat Ungaria. Pe termen mediu, dacă ritmul de dezvoltare a celor două ţări se va menţine constant, Romånia va depăşi Ungaria şi din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Vreau să subliniez că Romånia a făcut progrese economice semnificative.
Capital: Cånd credeţi că Romånia va putea să adopte moneda unică europeană în actuala conjunctură?
Leonard Orban: Obiectivul stabilit în jurul anului 2014 este unul realist. Personal, cred că este nevoie de eforturi susţinute, astfel încåt această ţintă să fie atinsă peste cinci ani. Dacă ne uităm la statele membre care au aderat în 2004, vom constata evoluţii diferite. Cehia şi Slovacia sunt două cazuri interesante, care arată că nu este suficient să porneşti bine echipat. Este nevoie ca, an de an, să susţii atingerea acestui obiectiv prin politici macroeconomice sănătoase, prin reforme structurale profunde şi prin politici bugetare echilibrate. Rezultatul: Slovacia va adopta la 1 ianuarie 2009 moneda euro, iar Cehia mai are de aşteptat. Dacă privim în urmă cu cinci-şase ani, această evoluţie nu putea fi anticipată. Însă, actualele crize economice pot juca un rol din acest punct de vedere, iar noile state membre, din afara zonei euro, sunt mai expuse riscurilor. De aceea, o prudenţă mai mare este absolut necesară.
Capital: Cåt de aproape de Romånia este criza economică din Europa?
Leonard Orban: Unele din efecte se simt deja în Romånia. Sectorul construcţiilor este unul dintre cele mai afectate. Din fericire, alte sectoare nu sunt încă prejudiciate, cum ar fi cel financiar. Însă, în unele state membre, sistemul bancar a fost afectat. Unii analişti vorbesc de o viitoare recesiune mondială, alţii spun că nu este cazul. Dar semnalele care vin din SUA nu sunt încurajatoare, de aceea criza s-ar putea să mai dureze. Dacă vorbim de criza petrolului, CE consideră că aceasta este una structurală şi nu conjuncturală, iar preţul petrolului va continua să crească. În opinia CE, soluţia este reducerea dependenţei economiei mondiale de petrol prin creşterea eficienţei energetice, găsirea de resurse alternative etc. În ceea ce priveşte criza produselor alimentare, sunt de acord că pămåntul a devenit o resursă strategică şi, din acest punct de vedere, politicile UE trebuie adaptate.
Capital: Bilanţul primului an şi jumătate de la aderare nu este strălucit la capitolul absorbţia fondurilor comunitare.
Leonard Orban: Dimpotrivă. Din raportul CE rezultă că, în 2007, Romånia a primit cu aproape 600 de milioane de euro faţă de cåt a contribuit la bugetul UE. E adevărat că cea mai mare parte a fondurilor care au sosit în 2007 au fost cele de preaderare. Însă o analiză serioasă a gradului de absorbţie va putea fi făcută abia la sfårşitul anului viitor.
Capital: Există voci care afirmă că ne-am „cumpărat“ bunăvoinţa CE cu contracte acordate firmelor europene, pentru ca Bruxelles-ul să ne „certe“ mai puţin în raportul pe Justiţie.
Leonard Orban: CE este un organism independent, care nu are legături cu interesele companiilor, indiferent din ce ţară sunt acestea. Foarte multe decizii ale CE vizează penalizarea unor companii europene şi a celor ce activează în spaţiul comunitar, inclusiv a statelor membre. Asemenea zvonuri sunt nişte prostii. La Bruxelles eşti judecat după ceea ce faci.
«Pe termen mediu, dacă ritmul de dezvoltare a celor două ţări se va menţine constant, Romånia va depăşi Ungaria şi din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor.»
