Întrebat de ce este foarte scăzută rata de absorbţie a fondurilor europene în actuala perioadă de finanţare (2007-2013) şi de ce nu reuşeşte România să utilizeze aceste fonduri, Leonard Orban a afirmat că, în actuala perioadă de finanţare, România a utilizat până în prezent circa 25% din toate fondurile disponibile – deci aproximativ 9 miliarde de euro. La nivelul politicii de coeziune, s-a atins un nivel de 9%.

Leonard Orban a oferit spre comparaţie procentele înregistrate în septembrie 2011, în momentul în care a preluat conducerea Ministerului Afacerilor Europene, când procentul de absorbţie era de 3,7%. "S-a înregistrat prin urmare o anumită creştere. Ţelul este ca, până la sfârşitul anului, să se atingă pragul de absorbţie de 20% al fondurilor structurale şi de coeziune", a afirmat Leonard Orban.

Întrebat care sunt motivele care stau la baza ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene până în prezent, Leonard Orban a enumerat capacitatea redusă a administraţiei, lipsa de experienţă a solicitanţilor, dar şi problemele existente la licitaţiile publice, în unele cazuri, procedurile de acordare a fondurilor fiind mai complicate decât se prevede la Bruxelles.

"Cu toate acestea, nu se poate spune că nu s-a progresat. Tocmai din acest motiv a fost înfiinţat acest minister (n.red Ministerul Afacerilor Europene), care coordonează procesul de acordare a fondurilor europene. De atunci situaţia s-a schimbat, însă progresele nu au loc peste noapte. Mai există încă probleme mari, greu de soluţionat, dar evoluţiile sunt totuşi pozitive", a afirmat ministrul român al afacerilor europene.

Întrebat dacă ministerul său a reuşit să-şi demonstreze eficienţa, Leonard Orban a răspuns că s-au făcut progrese importante nu numai în ceea ce priveşte mărirea ratei de absorbţie, dar şi în ceea ce priveşte reglementările. "Majoritatea măsurilor care au fost adoptate în septembrie se vor dovedi eficiente în lunile ce vor urma. Intenţionăm să înăsprim reglementările, să introducem limitări pentru prevenirea conflictelor de interese şi să conferim mai multă transparenţă întregului proces", a afirmat Leonard Orban.

Ministrul român a recunoscut că investitorii străini se plâng adesea de efortul birocratic pe care îl presupune accesarea fondurilor europene, afirmând că acest lucru este, de pe o parte, rezultatul solicitărilor Bruxellesului care pe viitor vor deveni şi mai stricte, dar şi al birocraţiei locale care a îngreunat în unele cazuri accesul la fondurile structurale şi de coeziune.

Întrebat dacă Bruxellesul ar putea să reducă în următoarea perioadă de finanţare (2014-2020) fondurile acordate României, în cazul în care ţara România va înregistra o rată scăzută de absorbţie, Leonard Orban a afirmat că România şi-a exprimat deja o poziţie clară în acest sens. "Ne opunem categoric oricărei legături dintre actuala rată de absorbţie şi viitorul program de finanţare, dintr-un simplu motiv: rata de absorbţie poate fi comparată cu o fotografie, făcută la un anumit moment, în mişcare. Se pune întrebarea în ce moment trebuie făcută această fotografie pentru a fi relevantă. Din punctul nostru de vedere, am putea, până în 2015, deci până la sfârşitul actualei perioade de finanţare, să atingem procentul de 75% în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune. Deci care dintre aceste momente ar putea fi considerat drept punct de referinţă?", a întrebat Leonard Orban.

Ministrul român al afacerilor europene a confirmat că ideea de a reduce fondurile acordate statelor UE care înregistrează un nivel scăzut al ratei de absorbţie există însă la nivel european, fiind împărtăşită atât de anumite state contribuitor-net, dar şi de unele noi state membre ale Uniunii, care au înregistrat rate de absorbţie mai ridicate decât România, aici fiind vorba despre statele baltice.

În decembrie 2011, UE a decis să reducă la anumite proiecte, pe perioadă determinată, contribuţia cofinanţării naţionale la 5%, această măsură fiind valabilă inclusiv în România. Întrebat dacă este de părere că această măsură va duce la o accelerare a procesului de absorbţie, Leonard Orban s-a arătat convins de acest lucru. "Cu siguranţă. Creşterea finanţării din partea Bruxellesului va fi disponibilă în cazul României până în martie 2013 şi va creşte în mod decisiv rata absorbţiei în următoarea perioadă de finanţare. Măsura ar putea aduce fonduri suplimentare în valoare de 500-600 milioane de euro", a afirmat Leonard Orban.