În mandatul său, susţine că nu a acceptat angajări pe criterii politice şi că a micşorat leafa atât a lui, cât şi a membrilor Consiliului de Administraţie. Într-un interviu acordat revistei Capital, Leonardo Badea, preşedintele ASF vorbeşte despre piaţa asigurărilor de sănătate, despre consecinţele reducerii contribuţiei la Pilonul II şi reorganizarea instituţiei.
„Nu voi permite unui angajat să câştige un salariu mare dacă nu îl merită”, îşi ia angajamentul Leonardo Badea, care a preluat de mai bine de jumătate de an conducerea unei instituţii la care se spune că angajările se fac doar pe „pile“. Informaţiile oficiale arată faptul că rude ale demnitarilor lucrează de câţiva ani aici. Preşedintele ASF explică, într-un interviu acordat revistei Capital, că a luat măsuri pentru ca întregul proces de recrutare să fie transparent. Mai mult, spune el, a tăiat prime şi salarii compensatorii pentru cei cu funcţii de conducere. Leonardo Badea a vorbit şi despre Pilonul II de pensii şi consecinţele reducerii contribuţiilor.
Capital: Sunt multe controverse referitoare la salariul pe care îl încasaţi la ASF. Cum comentaţi?
Leonardo Badea: Când se vorbeşte despre salariul meu care, ţin foarte mult să punctez, este cel mai mic salariu încasat de un preşedinte ASF vreodată, pentru că am eliminat mai multe bonusuri, nu cred că realizează cineva ce responsabilitate implică acest post de conducere. În fiecare dintre cele 1.300 de litigii pe care instituţia le are, eu răspund personal, conform legii.
Capital: Sunt multe controverse referitoare şi la felul cum s-au făcut angajările în ASF. S-au făcut recrutări pe criterii politice în mandatul dumneavoastră?
Leonardo Badea: De când am preluat mandatul, s-au făcut angajări doar respectând procedura de sistem care prevede condiţii de specializare, vechime şi abilităţi pentru fiecare post. Eu nu am acceptat angajări pe criterii politice.
Capital: Ca preşedinte ASF aţi luat şi măsuri interne în ceea ce priveşte reorganizarea ASF? Dacă da, care au fost cele mai importante astfel de decizii?
Leonardo Badea: În primele şase luni de mandat am avut foarte multe puncte de bifat pe agenda mea. Evident, unul dintre cele mai importante a fost cunoaşterea organizaţiei. Am făcut o analiză a funcţiunilor, a direcţiilor şi, pentru a vedea cum funcţionează instituţia, m-am întâlnit cu fiecare echipă din ASF în parte. Până în prezent am făcut o modificare a organigramei care a vizat optimizarea funcţionării. Nu vă ascund că intenţionez să fac anumite transformări, care sunt încă în proces de analiză. Pentru acest demers, am în vedere şi rezultatele unui raport de evaluare instituţională a ASF din 2014, întocmit de Banca Mondială care conţine recomandări pentru îmbunătăţirea funcţionării.
Vreau să subliniez, însă, un aspect foarte important: personal nu am semnat şi nu voi semna niciun fel de document de angajare pentru persoane care nu au competenţele necesare pentru poziţiile pe care urmează să le ocupe prin concurs. Autoritatea de Supraveghere Financiară este o instituţie de elită şi vreau ca fiecare angajat să conşientizeze acest lucru. Cine nu demonstrează că are capacitatea de a-şi îndeplini în mod profesionist şi onest sarcinile de serviciu nu va lucra în ASF.
Capital: Aţi reevaluat şi sistemul de venituri salariale sau de altă natură?
Leonardo Badea: În primul rând, vreau să subliniez faptul că salariile din ASF sunt acordate în conformitate cu prevederile legii şi la nivelul celor din piaţa financiară din România. Ca exemplu, am eliminat sistemul primelor de proiect precum şi primele acordate la încheierea mandatului membrilor Consiliului ASF (trei salarii compensatorii). ASF nu este o instituţie bugetară, nu primim fonduri de la buget, ne autofinanţăm.
Activitatea ASF este una extrem de complexă, de laborioasă, care implică foarte multă responsabilitate. Gândiţi-vă că noi supraveghem şi reglementăm trei pieţe financiare care însumează peste 22 de miliarde de euro şi care au impact asupra a 10 milioane de oameni. Această activitate trebuie derulată cu oameni foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi moral, care trebuie, în acelaşi timp, plătiţi direct proporţional cu munca pe care o prestează.
ASF a detaşat angajaţi la organismele europene de supraveghere şi vreau să vă spun ca activitatea lor este foarte apreciată acolo. Ştiu că există o anumită percepţie cu privire la angajaţii ASF, însă de când am venit la conducerea ASF, am constatat că instituţia are angajaţi cu specializări în străinătate, cu doctorate, cu foarte mare experienţă în domeniile în care activează. Pot să vă asigur însă că sunt foarte atent la modul în care aceştia îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu şi nu voi permite ca cineva să câştige un salariu bun dacă nu-l merită. Îmi propun ca până la sfârşitul mandatului să vorbim la ASF doar despre angajaţi de înaltă ţinută profesională şi morală. Luaţi-o ca pe un angajament al meu.
Capital: Care dintre cele trei pieţe ridică cele mai mari dificultăţi în acest moment?
Leonardo Badea: Nu putem vorbi acum despre dificultăţi majore pe piaţa financiară non-bancară din România. Pe baza datelor de care dispunem în acest moment, putem afirma că toate cele trei pieţe supravegheate au o evoluţie echilibrată, sunt predictibile şi au un potential de dezvoltare evident. După cum aţi putut observa piaţa asigurărilor, care s-a confruntat în trecut cu ceva probleme, este acum una fără derapaje, cu un cadru legislativ nou, pe zona RCA, care a introdus elemente cu rol de stabilitate. Odată cu intrarea în vigoare a noii legislaţii, nu au mai existat creşteri de tarife ale poliţelor RCA şi sunt convins că nu vom mai asista la situaţiile din de acum un an. Toate societăţile de asigurare respectă indicatorii de prudenţialitate, iar piaţa este pe un trend constant de creşetere. De asemenea, observăm o altă abordare în ceea ce priveşte consumatorul, fapt care se traduce printr-o scădere semnificativă a numărului petiţiilor depuse la ASF. Iată că încet, încet, măsurile pe care noi le-am luat încep să-şi producă efectele.
Capital: Cum colaboraţi cu Guvernul în ceea ce priveşte construirea unei legislaţii în Sănătate care să permită intrarea firmelor de asigurare şi pe zona de stat? Era unul dintre dezideratele enunţate de dumneavoastră la început. Aţi evoluat în acest sens?
Leonardo Badea: În primul rând, motivele pentru care piața asigurărilor de sănătate din România nu s-a dezvoltat la un nivel similar cu celelalte țări europene sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi: acoperirea amplă, dar de o calitate nu foarte bună, oferită de sistemul public de asigurări de sănătate, inexistența coplăților pentru serviciile medicale, cadrul legislativ deficitar la nivelul normelor de aplicare, nivelul de dezvoltarea a furnizorilor privați, beneficiile financiare limitate pentru asigurați.
În al doilea rând, soluția identificată este de ajustare a cadrului legislativ actual care să permită și să impulsioneze dezvoltarea serviciilor medicale asigurate privat în cadrul unităților sanitare publice. Pe lângă alte beneficii cum ar fi creșterea finanțării spitalelor publice și ale veniturilor medicilor (pentru că spitalul va putea factura către asigurător costurile reale ale serviciilor medicale pentru persoanele care vor fi asigurate privat) sau chiar creșterea accesul populației la servicii medicale la standarde ridicate de calitate, aceasta va contribui la dezvoltarea sectorului asigurărilor private de sănătate pentru că asigurătorii își pot diversifica opțiunile și serviciile puse la dispoziția consumatorilor.
În ceea ce privește implementarea soluției menționate mai sus, aceasta va presupune o serie de demersuri procedurale, atât la nivel legislativ, cât și de business și operaționale iar noi îi asigurăm pe reprezentanții Ministerul Sănătății de întreg sprijinul și suportul ASF în eventualele contribuții pe care le putem avea asupra ajustării legislaţiei primare și eventual la elaborarea normelor metodologice. Asigurătorii au și ei partea lor de responsabilitate prin dezvoltarea de produse noi de asigurare, identificarea unităților sanitare publice adecvate, discuțiile și negocierile cu managerii de spitale, lucruri pe care deja le-au întreprins. O altă parte implicată major este reprezentată de unitățile sanitare publice care trebuie să elaboreze și să aprobe planul de contractare cu asigurătorii, să pregătească și să dezvolte infrastructura necesară și așa mai departe.
Capital: Credeţi că piaţa asigurărilor va încheia anul la peste 2 miliarde de euro?
Leonardo Badea: După cum spuneam, piaţa asigurărilor se află pe un trend de creştere. Având în vedere că la jumătatea anului piaţa trecuse de un miliard de euro este desigur foarte probabil ca până la final de an să depăşim dublul acestei valori. Pentru o evoluţie sustenabilă însă nu doar o creştere în volum este importantă, ci şi sănătatea financiară a entităţilor care operează pe această piaţă şi, desigur, structura acesteia. În această ultimă privinţă, remarcăm din nou potenţialul uriaş de creştere a asigurărilor de sănătate şi de viaţă, dacă ne raportăm la modelele altor pieţe europene
Capital: În ce stadiu se află modificările ce vor fi aduse legii privind asigurarea locuinţei şi care sunt principalele schimbări avute în vedere?
Leonardo Badea: Este foarte clar că avem o problemă în ceea ce priveşte asigurarea obligatorie a locuinţei. Procentul de locuinţe asigurate prin PAD este unul impardonabil de mic şi cred că este nevoie urgentă de adoptarea unor măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. La nivelul ASF este constituit un grup de lucru care trebuie să găsească soluţii cu privire la modificarea legislaţiei în domeniu, astfel încât numărul locuinţelor asigurate în mod obligatoriu să crească semnificativ. În cadrul acestui grup s-au conturat măsuri concrete în această privinţă, bine fundamentate şi argumentate, care au fost discutate la nivelul Consiliului ASF. Dacă acestea vor fi validate, în urma dialogului inter-instituţional pe această temă, le vom face şi publice.
Capital: Cum vor fi afectate fondurile de pensii dar şi deponenţii după reducerea contribuţiei către Pilonul II de pensii?
Leonardo Badea: Funcţionalitatea Pilonului II de pensii nu va fi afectată de această decizie a guvernului. Mai ales că toate părţile implicate au fost consultate înainte ca decizia să fie aprobată. În ceea ce îi priveşte pe deponenţi, chiar dacă se reduce contribuţia, sumele nu trebuie neapărat să fie reduse. Depinde foarte mult de capacitatea fondurilor de pensii să îşi asume investiţii cu randamente mai mari prin diversificarea portofoliului şi modificarea ponderilor investiţionale în cadrul acestuia. Îndemn fondurile de pensii să se îndrepte către educația financiară a deponenților.
Capital: Vă gândiţi să le permiteţi acestora să îşi diversifice mai mult plasamentele pentru randamente mai bune?
Leonardo Badea: Portofoliile fondurilor de pensii trebuie să aibă o structură echilibrată, care să asigure un nivel redus de risc permițând obținerea de câștiguri cu probabilitate ridicată. O lărgire a ariei de alocare a capitalului trebuie să țină cont de nivelul de risc ce se poate administra prin efectul de diversificare, pentru a se păstra un grad semnificativ de siguranță a plasamentelor. În prezent cadrul legislativ aplicabil permite o alocare diversificată și prudentă.