Potrivit oficialului Băncii Naționale a României (BNR), economia are nevoie să fie în continuare sprijinită prin toate mijloacele disponibile, având în vedere resursele în general limitate aflate la dispoziție. Accesul la finanțare este cu precădere important pentru evoluția economiei și el poate fi asigurat printr-un mix de finanțare bancară și finanțare prin piața de capital, spune acesta.

Finanțarea pe piața de capital, o sursă complementară tot mai importantă

„România, ca mai toate țările europene, are o economie în care predomină finanțarea bancară, dar finanțarea intermediată pe piața de capital a câștigat teren în ultimii ani și trebuie să continue să reprezinte o sursă complementară tot mai importantă, mai ales în contextul unui grad de intermediere redus care ne plasează printre ultimele locuri în Europa după acest criteriu.

Refacerea economiei ulterior efectelor celor mai recente crize, cea pandemică și cea determinată de invazia Ucrainei de către Rusia, precum și numeroasele transformări structurale impuse de contextul geopolitic, de nevoia protejării mediului și de avansul tehnologiilor și, în special, al digitalizării, constituie importante oportunități de dezvoltare sustenabilă a intermedierii financiare, atât prin sistemul bancar, cât și prin piața de capital.

Drumul de urmat pentru dezvoltarea economică în condițiile actuale de incertitudine ridicată este greu de definit, nu doar în cazul României, ci chiar într-un context mai larg, de exemplu pentru țările Central și Est Europene cu care adesea ne comparăm. Devine din ce în ce mai evident faptul că nu există doar soluții unice generale la aceste provocări, deși aceste soluții izvorâte din solidaritate la nivel internațional și european au un rol important, dar totuși este necesar ca țările emergente să-și analizeze și soluțiile particulare, diferențiate care se pot aplica la nivel local”, declară Leonardo Badea.

Două categorii de priorități economice

Cazul României poate fi analizat pentru a se identifica principalele priorități economice, spune viceguvernatorul BNR. Acesta punctează că putem spune că sunt două categorii de priorități economice: priorități în vederea diminuării vulnerabilităților care pot afecta siguranța națională și priorități în vederea dezvoltării sectoarelor în care România deține avantaje competitive.

„Șocul pandemic și cel generat de războiul din Ucraina au evidențiat multe vulnerabilități care ar putea fi incluse în prima categorie, în special cele privind dependența de lanțurile externe de aprovizionare în cazul unor materii prime, produse și echipamente de maximă importanță pentru populație și pentru economie, cum sunt cele din domeniul sănătății, al energiei și al combustibililor, domeniul agro-alimentar, al comunicațiilor etc.

În ceea ce privește a doua categorie, aș menționa doar că în opinia mea ne aflăm din nou într-un moment propice pentru revizuirea strategiei naționale privind sectoarele economice în care România deține avantaje competitive, revizuire care trebuie să aibă ca scop adaptarea și îmbunătățirea politicilor structurale țintite spre dezvoltarea acestora. Spre exemplu, sectoarele agricol, alimentar, IT și energetic.

Sectoarele industriale generatoare de valoare adăugată ridicată, deși au contribuții importante la creștere, au în continuare un rol modest în structura economiei”, explică Leonardo Badea.

„Piața de capital din România să-și continue parcursul spre dezvoltare”

Potrivit acestuia, pentru ameliorarea vulnerabilităților amintite și pentru susținerea sectoarelor în care exporturile românești sunt competitive, unul dintre factorii determinanți este finanțarea de proiecte care să conducă la dezvoltare și la creșterea tehnologizării. Pe lângă finanțarea europeană sau cea bancară trebuie să avem în vedere și piața de capital din România, deoarece prin natura sa, scopul acestei piețe este de a finanța proiecte de afaceri pe termen lung.

„Pentru ca această opțiune să fie viabilă, trebuie ca piața de capital din România să-și continue parcursul spre dezvoltare. În acest sens, trebuie acționat nu doar prin creșterea numărului de oferte publice secundare de vânzare (listarea companiilor de stat prin vânzarea unor pachete de acțiuni existente), ci și prin creșterea numărului de oferte publice primare de vânzare (listarea pe bursă de pachete nou emise de acțiuni și obligațiuni), care să aducă la cota bursei un număr cât mai mare și mai diversificat de instrumente financiare.

Doar prin aceste operațiuni de piață companiile vor putea atrage resurse financiare noi necesare în implementarea propriilor proiecte și, implicit, piața de capital va putea juca un rol mai important în dezvoltarea economiei.

De asemenea, pentru consolidarea pieței de capital din România, sunt vitale demersurile în direcția creșterii încrederii investitorilor în mecanismele și regulile pieței și reducerea birocrației ce ține de diverse obligații ce cad în sarcina acestora”, mai transmite viceguvernatorul BNR.

Nu trebuie să ne referim doar la proiectele mari de finanțare

În plus, Leonardo Badea spune că pentru dezvoltarea industriei alimentare și a celei energetice nu trebuie să ne referim doar la proiectele mari de finanțare, care necesită oferte publice primare de vânzare și listarea pe piața principală a Bursei de Valori București, ci și la cele de nivel mediu sau mai mici care necesită alte tipuri de piețe sau de mecanisme de finanțare.

„Și aici mă refer la „piețele de creștere” pentru IMM sau la mecanismele de finanțare care completează ofertele publice de vânzare – finanțarea participativă.

Astfel, prin dezvoltarea acestor piețe de creștere pentru IMM și a operațiunilor de finanțare participativă (crowdfunding-ul) întreprinzătorii mai mici pot iniția noi proiecte de afaceri sau le pot dezvolta pe cele existente în industria alimentară (de ex. fabrici de prelucrare a produselor agricole de bază) sau în industria energetică (de ex. parcuri de panouri fotovoltaice)”, consideră oficialul BNR.

„Piața de capital din România trebuie să joace un rol mai important în finanțarea economiei”

Noua reglementare fiscală, proiectele existente de dezvoltare ale Bursei de Valori București (Contrapartea Centrală Română, posibil pe viitor și piața de creștere pentru IMM), precum și noile proiecte legislative care vor intra în vigoare (legea privind finanțarea participativă) creează premisele necesare consolidării pieței de capital, concluzionează Leonardo Badea.

„Îmi amintesc de momentul favorabil din toamna anului 2019, când, în urma unui efort îndelungat și susținut al întregii comunități a pieței de capital locale, agenția internațională de rating FTSE Russel a anunțat că piața de capital din România îndeplinește criteriile pentru a fi promovată de la categoria piețelor de frontieră la cea a piețelor secundare emergente, schimbare ce a fost efectiv implementată peste exact un an.

La momentul acela, așteptările și speranțele erau ca dinamica pozitivă să continue într-un ritm similar și în decurs de încă un an piața de capital din România să primească o confirmare similară și din partea celeilalte agenții internaționale foarte importante, adică de la MSCI. Acest lucru totuși nu s-a întâmplat încă, bineînțeles că nu putem ignora contextul dificil al ultimilor doi ani, care se prelungește în prezent, așa cum aminteam chiar la începutul intervenției mele, însă este foarte important ca eforturile comunității să continue în această direcție.

Consolidarea pieței este însă necesară tocmai de aceea, astfel încât efectele negative ale conjuncturii globale să fie cât mai bine gestionate, piața de capital să continue să își îndeplinească funcțiile în ansamblul economiei, iar la momentul la care presiunile exogene și cele ciclice se vor mai diminua, aceasta să își poată relua trendul ascendent în beneficiul companiilor și al investitorilor”, a conchis viceguvernatorul BNR.