Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a anuntat recent ca va scoate la vanzare, in luna mai, pachetul majoritar de 78,9% din actiunile detinute la fabrica Letea SA din Bacau. O tentativa de privatizare a fabricii a mai existat in luna ianuarie a anului 2000, cand pachetul majoritar detinut de APAPS a fost vandut firmei cipriote Saba Investment. Pretul de vanzare a fost de 11 milioane de dolari. Consiliul Concurentei a anulat insa, dupa un an, contractul
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a anuntat recent ca va scoate la vanzare, in luna mai, pachetul majoritar de 78,9% din actiunile detinute la fabrica Letea SA din Bacau.
O tentativa de privatizare a fabricii a mai existat in luna ianuarie a anului 2000, cand pachetul majoritar detinut de APAPS a fost vandut firmei cipriote Saba Investment. Pretul de vanzare a fost de 11 milioane de dolari. Consiliul Concurentei a anulat insa, dupa un an, contractul intre fostul FPS si firma din Cipru, pe motivul ca in spatele firmei SABA se afla de fapt un mare grup media din Romania. Ceea ce inseamna transformarea unui monopol de stat intr-unul privat.
Pentru ca povestea sa nu se mai repete, APAPS impune restrictii pentru participarea la procesul de privatizare al societatii Letea. „Viitorul cumparator va trebui sa aiba cinci ani de experienta in producerea hartiei de ziar”, precizeaza George Musliu, secretar de stat in APAPS. Surse din Guvern afirma ca intentia premierului Nastase este de a se vinde aceasta societate unuia din marii producatori mondiali de hartie care se va arata interesat de Letea. De altfel, in Romania nici o alta societate nu are experienta in domeniu, Letea fiind singurul producator de hartie de ziar.
Asa cum arata la ora actuala, fabrica romaneasca nu prezinta o mare atractivitate pentru potentialii investitori. Are datorii de 675 miliarde lei si pierderi de 71 miliarde lei, la nivelul anului trecut. De patru-cinci ani lucreaza cu multe intreruperi. Unele provocate de sistarea livrarii de energie electrica de catre Societatea Electrica din cauza datoriilor acumulate de-a lungul timpului. Tehnologia invechita o face, de asemenea, incapabila sa-si desfasoare activitatea la o capacitate care sa-i ofere rentabilitate (in prezent, Letea lucreaza la aproape jumatate din capacitatea de productie, respectiv 58.000 tone). O investitie de 25 milioane de dolari, inceputa cu cativa ani in urma, a ramas nefinalizata. Peste toate acestea a venit restrangerea cererii de hartie de ziar. Pe de-o parte, calitatea slaba a hartiei produse de Letea a orientat consumatorii catre importuri. Pe de alta parte, exporturile s-au redus si ele. „Bulgaria, unul din principalii importatori de hartie romaneasca, a devenit piata de desfacere pentru producatorii rusi”, mentioneaza Valeria Macarescu, director economic la Letea SA. Sansa fabricii Letea este de a fi vanduta unui investitor cu forta financiara, capabil sa aduca tehnologia cel putin la nivelul celei cu care sunt dotati producatorii din Europa Centrala si de Est (Rusia, Cehia, Slovenia). In aceste conditii, la privatizarea Letea APAPS ar trebui sa tina mai putin cont de pretul de vanzare, decat de volumul investitiilor angajate prin contract de catre eventualul cumparator.
Pentru Letea privatizarea este unica sansa. Continuarea activitatii fabricii sub tutela statului nu poate sa duca Letea decat catre faliment, iar publicatiile sa devina exclusiv dependente de hartia din import.
Viitor sumbru pentru producatorii mondiali
Industria mondiala a productiei de hartie de ziar si carton s-a gasit in ultimii trei ani intr-o recesiune continua. Criza din Statele Unite ale Americii a amplificat in 2001 performantele negative ale companiilor din acest domeniu.
Capacitatea de absorbtie a pietei hartiei de ziar la nivel global a scazut anul trecut cu 5,6% comparativ cu 2000, adica un nivel de sapte milioane de tone fata de 7,5 in anul anterior. Principalul motiv al acestei scaderi a fost pus de firmele din domeniu pe seama inchiderii de catre editorii de presa a foarte multor publicatii. Analistii vorbesc si despre cauze indirecte cum ar fi cresterea ponderii editarii online a publicatiilor. In consecinta cererea de hartie din partea tipografiilor a fost cea mai redusa din ultimii zece ani. Potrivit unei analize intocmite anual de compania de consultanta PricewaterhouseCoopers, doar 14 din primele 100 de companii producatoare au reusit anul trecut sa realizeze profit. Compania spaniola Stora Enosa a fost cea mai profitabila companie europeana anul trecut, dupa ce vreme de patru ani UPM-Kymmene din Norvegia a detinut primul loc in materie de profitabilitate. Vanzarile companiilor europene producatoare de hartie si carton au totalizat anul trecut peste 70 miliarde de dolari, in scadere cu 2,4% fata de 2002 si 2,5% comparativ cu 1999. Pe de alta parte, in ultimii cinci ani pretul hartiei de ziar a cunoscut o crestere continua ajungand astazi la peste 1.000 dolari tona .
Firmele din acest domeniu au pierdut si razboiul cu noile tehnologii. Analistii sunt de parere ca in urmatorii zece ani consumul de hartie de ziar si reviste se va reduce cu peste doua milioane de tone anual. Trecerea accelerata la e-commerce este un alt factor care va conduce la reducerea consumului de hartie. Si asta, deoarece tot mai multe firme isi planifica afacerile electronic si tot mai putine isi intocmesc contabilitatea pe hartie. Mari grupuri mondiale, precum Kimberly-Clark sau Procter&Gamble, spun ca un trend pozitiv la consumul de hartie va fi observat pentru consumul casnic, dar si in industria bunurilor de larg consum.
Letea Bacau, in cifre
· Produce si comercializeaza celuloza, hartie de ziar, hartie sanitara si carton
· Structura actionariatului: APAPS – 79,85%; alti actionari – 20,15%
· Actiunile Letea sunt cotate pe piata Rasdaq, ultimul pret de tranzactionare fiind de 2.600 lei/actiune, iar valoarea nominala a unei actiuni este de 25.000 lei.
· Capital social: 70,6 miliarde lei
· Cifra de afaceri (2001):382 miliarde lei
· Numar total salariati:1.600
· Productie hartie ziar: 58.000 tone/an, din care 13% pleaca la export. Principalele piete externe de desfacere: Iugoslavia, Turcia, Republica Moldova, India
· Productie hartie sanitara: 1.200 tone/an.