Leul se mişcă altfel decât majoritatea monedelor din Europa Centrală şi de Est. Deprecierea monedei noastre naţionale contrastează cu aprecierea coroanei cehe, a celei slovace sau a zlotului.

În România nu poate fi vorba de criză economică şi nici măcar de o criză pe piaţa valutară“. Aşa încercau să ne liniştească reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR. Totuşi, cum poate fi explicată scăderea cu 4% a valorii leului în faţa monedei europene în doar trei săptămâni? Oficialii arată cu degetul către contextul internaţional nefavorabil, care a prăbuşit cursul leului, şi mai ales către speculatori.

În realitate, leul este moneda care arată cel mai rău din regiune. Faţă de vara anului trecut – când au apărut semnele unei crize pe piaţa financiară internaţională – leul a pierdut 20% în faţa euro. Alături de moneda românească, forintul maghiar a fost singurul care s-a depreciat faţă de euro în perioada iulie 2007 – 24 ianuarie 2008. Însă pierderea a fost mult mai mică decât în cazul leului: 5%.

Analiştii economici susţin însă că leul nu se depreciază doar din cauza speculatorilor, ci în primul rând din cauza indicatorilor macroeconomici slabi. În cazul Ungariei, motivele deprecierii forintului păreau justificate: în 2006, ţara vecină a afişat un deficit bugetar scăpat din frâu – de 9,2% din produsul intern brut. Autorităţile au reuşit să reducă deficitul la 3,2 la sută din PIB anul trecut, după restrângerea cheltuielilor bugetare şi majorarea impozitelor. Însă preţul plătit a fost frânarea creşterii economice la doar 1,7%, cel mai redus nivel din ultimii 11 ani.

Evoluţia cursului reflectă percepţia investitorilor străini faţă de economiile ţărilor în cauză, dar şi faptul că nivelul de 3,1 lei pentru un euro, înregistrat în vara lui 2007, era prea mic, spun economiştii. Mai ales că, în urma crizei financiare de la nivel internaţional, investitorii au început să se uite mai atent la plasamentele pe care le au în portofoliu şi şi-au reevaluat riscurile.

Preţul dezechilibrelor

„Leul plăteşte preţul dezechilibrelor mai mari din economie, comparativ cu celelalte ţări“, spune Radu Crăciun, director de investiţii la Interamerican România.

 „Avem un deficit de cont curent printre cele mai mari din regiune, alături de Bulgaria şi ţările baltice“, spune Matei Păun de la BAC Investment. Potrivit unui raport Unicredit, în România, deficitul de cont curent se ridică la 12,8% din PIB, în Bulgaria era 17,5% din PIB, în timp ce Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia afişau cifre sub 5%.

„Profilul de risc mai ridicat al României face ca sensibilitatea leului să fie mai mare“, precizează Crăciun. Matei Păun completează: „Economiile est-europene au mai multe probleme de ceva timp. Toleranţa investitorilor faţă de astfel de dezechilibre este mai redusă: aceştia şi-au reevaluat riscurile“.

Evoluţia cursurilor valuare depinde foarte mult de modul în care se va rezolva criza financiară globală. „Este mai degrabă o situaţie temporară. Cursul euro se va stabiliza la 3,6-3,7 lei în următoarele luni, după care, va mai scădea“, se aşteaptă Crăciun. Matei Păun rămâne însă mai pesimist: „Mă aştept ca actualele trenduri să continue. Vor fi afectate atât România, cât şi ţările vecine“.

De ce sunt mai atractive ţările vecine

Ungaria
Datele privind creşterea economică şi deficitul bugetar sunt mult mai slabe decât în cazul României, însă măsurile politice decise în ultimul an au câştigat încrederea investitorilor. Anul trecut, deficitul bugetar a fost de 3,2% din PIB, faţă de 2,4% în România. Autorităţile de la Budapesta au reuşit reducerea drastică a deficitului cu preţul frânării economiei, creşterea PIB fiind de doar 1,7% în 2007.

Polonia
Zlotul polonez a început să-şi revină după scăderile care au afectat întreaga regiune în a doua săptămână din ianuarie. Explicaţia: gradul de îndatorare a băncilor poloneze faţă de străinătate este destul de mic, de aceea impactul crizei internaţionale a fost limitat. În plus, economia poloneză arată mai bine la capitolele inflaţie, creştere economică şi deficit bugetar.

Cehia
Coroana cehă s-a apreciat în mod constant în faţa monedei unice europene, iar bursa de la Praga a avut un cuvânt greu de spus în acest domeniu. Intenţia guvernului de a vinde o parte din acţiunile operatorului de energie CEZ a atras investitorii către bursă în ultimele zile. În plus, indicatorii macroeconomici ai Cehiei sunt foarte aproape de cei impuşi de tratatul de la Maastricht.

Slovacia
Slovacia va adopta euro anul viitor, ceea ce înseamnă că la mijlocul lui 2008 se va stabili rata de schimb fixă faţă de moneda europeană. Coroana slovacă a înregistrat o depreciere de 1,9% în ianuarie, însă şi-a revenit în ultimele zile ale săptămânii trecute, după ce oficialii băncii centrale au anunţat că vor să vadă un curs mai puternic pentru coroană.

Croaţia
Kuna croată s-a apreciat în mod constant de la mijlocul lui 2007 încoace. Stabilitatea politică a avut o contribuţie importantă: la mijlocul lui ianuarie, premierul Ivo Sanader a fost investit în cel de-al doilea mandat. Croaţia speră să adere la Uniunea Europeană în 2010 şi are un sector bancar mult mai dezvoltat decât cel al României.

Bulgaria
De data aceasta, bulgarii nu ne-au mai putut salva de ultimul loc. Ţara vecină funcţionează sub consiliu monetar, ceea ce înseamnă că are un curs fix faţă de euro. Aşa se explică faptul că valoarea unei leva a rămas constantă, deşi cotaţiile de pe bursă au scăzut la fel ca în România (cu circa 20%). Indicatorii macroeconomici (inflaţia şi deficitul de cont curent) sunt mai slabi decât în România.