În ciuda aprecierii din primele zile lucrătoare ale anului, prognozele privind evoluţia leului indică o scădere faţă de moneda europeană în 2010, dar de anvergură redusă. Primul trimestru al anului trecut a însemnat o depreciere puternică pentru leu, ca şi pentru celelalte monede din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii Europene. De altfel, scăderea de aproximativ 15% a leului faţă de euro a fost procentajul de depreciere cu care moneda naţională a şi încheiat a
În ciuda aprecierii din primele zile lucrătoare ale anului, prognozele privind evoluţia leului indică o scădere faţă de moneda europeană în 2010, dar de anvergură redusă.
Primul trimestru al anului trecut a însemnat o depreciere puternică pentru leu, ca şi pentru celelalte monede din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii Europene. De altfel, scăderea de aproximativ 15% a leului faţă de euro a fost procentajul de depreciere cu care moneda naţională a şi încheiat anul trecut. Pe parcursul anului, au existat însă şi perioade de apreciere pentru leu.
Minimul anului a fost atins de leu în februarie, la aproape 4,32 lei/euro, iar de această valoare s-a mai apropiat la finele lui octombrie. Per total, cursul mediu pe 2009, de 4,24 lei/euro, a marcat o depreciere de 15,1% faţă de media anului anterior, de 3,68 lei. Faţă de dolarul american, leul s-a depreciat chiar mai mult, respectiv 20,9%, ajungând la un curs mediu de 3,04 lei, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Nivelul la care s-a păstrat leul faţă de euro anul trecut, cu o variaţie relativ scăzută între minime şi maxime, este considerat sustenabil atât pentru datornicii în euro, cât şi pentru exportatori. „Anul trecut, BNR a reuşit să menţină moneda naţională într-un interval de 4,15 – 4,3 lei pentru un euro, un interval sănătos pentru refacerea economiei, iar dobânda de referinţă ridicată a încurajat investiţiile în lei“, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Nu mai mult de 4,4 lei pe euro
Anul în curs a debutat complet diferit faţă de 2009. Cel puţin în prima săptămână, când leul s-a apreciat cu 1,5% faţă de euro, de la un curs de 4,22 lei până la 4,16 lei. Creşterea a ignorat reducerea de 0,5% operată de BNR la dobânda de politică monetară, care a ajuns la 7,5%, diminuând astfel atractivitatea monedei naţionale pentru plasamente în depozite bancare.
Aprecierea leului nu va fi însă de durată. Băncile comerciale vor micşora, aşa cum deja au făcut-o, randamentele depozitelor bancare, dar pentru micşorarea dobânzilor la credite cer o scădere mai mare a dobânzii BNR. Nivelul dobânzilor interbancare nu ţine pasul cu reducerile BNR, acestea fiind în continuare de peste 8%. Presiunea asupra unei deprecieri uşoare a leului va exista în continuare.
Prognozele băncilor pentru anul trecut s-au adeverit în cea mai mare parte. Marjele s-au situat între 4 şi 4,5 lei pe euro în majoritatea cazurilor, cadrând cu tunelul de variaţie al cursului. Estimările pentru acest an sunt apropiate de cele din 2009, atât scăderile, cât şi creşterile fiind de anvergură redusă. Analiştii de la Erste Bank notează că, în martie, cursul va fi de 4,23 lei, în timp ce raportul Raiffeisen Bank vede, în aceeaşi lună, un euro la 4,3 lei. Mai pesimişti sunt cei la ING Bank, care prognozează un curs de 4,4 lei în martie, iar cei de la RBS, unul de 4,36 lei. Fluctuaţiile nu sunt excluse, însă tunelul preconizat astfel este între 4,15 şi 4,4 lei pentru un euro. „Cel mai probabil, pe termen mediu, date fiind elementele de analiză fundamentală, leul se va deprecia faţă de nivelul actual, în lipsa intervenţiilor BNR“, spune Victor Safta.
Se pune astfel accentul pe unul dintre cele mai importante elemente ale stabilităţii leului: intervenţiile BNR. Anul trecut, Banca Naţională, pe lângă poziţiile de pe piaţa valutară, a intrat în piaţa monetară penru a oferi lichidităţi băncilor, cu care acestea să împrumute în special Ministerul Finanţelor şi, doar ocazional, pentru a steriliza excesul de lichiditate.
Deficitul bugetar şi şomajul
În prima jumătate a acestui an, principalele probleme ale economiei şi, implicit, ale cursului valutar sunt deficitul bugetar şi şomajul. Ținta de deficit bugetar de 5,9% va fi greu de atins în condiţiile în care încasările se bazează pe TVA şi pe creşterea celor din accize. „Majorările de preţ determină, în perioade de criză economică, scăderea vânzărilor, a profiturilor şi a taxelor“, arată analiştii X-Trade Brokers.
La acestea se adaugă eventualele reduceri de cheltuieli bugetare prin trimiterea în şomaj a unui număr de 100.000 de angajaţi, sursă de posibile frământări sociale, în paralel cu micşorarea veniturilor la buget. „Creşterea cursului de schimb la care se calculează accizele, creşterile de preţuri determinate de scumpirea carburanţilor şi majorarea preţurilor alimentelor, pentru care posibilitatea acordării subvenţiilor de stat a expirat, vor da crizei un nou impuls în prima jumătate a anului“, crede Safta.
Analiştii sunt mai optimişti pentru evoluţia din a doua parte a anului, când leul se poate aprecia faţă de euro, odată cu stoparea recesiunii.
Va fi necesară însă menţinerea stabilităţii politice şi a celei fiscale. Semnalele date de către autorităţi la începutul anului nu sunt îmbucurătoare dacă ne uităm la numărul de amendamente ale opoziţiei faţă de bugetul Guvernului şi la tentativele de introducere a unor taxe noi. „Orice mişcare greşită poate prelungi criza şi poate determina o cu totul altă evoluţie“, spune Victor Safta.
Cel mai probabil, pe termen mediu, date fiind elementele de analiză fundamentală, leul se va deprecia faţă de nivelul actual, în lipsa intervenţiilor BNR.
Victor Safta, Director X-Trade Brokers
Tunel de variaţie
Cursul de schimb al monedei naţionale s-a înscris între 4,15 şi 4,3 lei pentru un euro în cea mai mare parte a anului trecut. Cursul mediu, de 4,2373 lei, calculat de BNR este cu 15,1% mai mare faţă de media din 2008, infirmând astfel estimările care vedeau un curs 4,5 lei pe euro
