exportatorilor, care au cerut imediat solutii de protectie din partea BNR si a Guvernului. Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR) solicita bancii centrale sa vina cu o „masura soc” pe piata dobanzilor, iar Parlamentului si Guvernului sa dispuna compensatii fiscale atat pentru investitiile in competitivitate, cat si pentru actualul sistem de impozitare a fortei de munca, considerat excesiv. „Exportatorii au fost loviti cel mai tare, deoarece atat volatilitatea, cat si supraaprecierea monedei nationale ii afecteaza. S-au bazat pe estimarile oficiale de curs de la inceputul anului, care vorbeau de o apreciere moderata a leului, in termeni reali, fata de celelalte valute”, spune Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. „Or, o apreciere importanta, care nu are o contrapartida in castiguri de productivitate, nu poate duce decat la pierderi pentru exportatori”, adauga analistul. Cel putin pana acum, cererea exportatorilor a ramas fara ecou. Ministrul delegat pentru Comert, Vasile Radu, spune destul de transant ca „orice interventie a statului nu poate decat sa puna bariere in fata concurentei si sa diminueze profiturile”. In plus, oficialul se indoieste ca factorul determinant al succesului exporturilor romanesti ar fi cursul de schimb. Argumentul folosit de ministru este unul pur statistic. In 2003, cand leul s-a depreciat, in termeni reali, fata de euro, cu 3,7%, exporturile au crescut cu 11,1%. Pe de alta parte, in primele zece luni din acest an, moneda nationala s-a apreciat cu 6,6% raportat la euro, iar exporturile au urcat cu 20,7%. Vasile Radu accepta ideea ca exportatorul este afectat de curs prin prisma sumei de bani pe care o incaseaza in lei, intre momentul inceperii productiei si cel al incasarii contravalorii marfii exportate, dar spune ca situatia este reglata de inflatie. „Daca in acest interval leul se apreciaza, firma incaseaza mai putini bani in moneda nationala. Dar, daca puterea de cumparare creste in perioada respectiva, adica scade inflatia, atunci exportatorul nu pierde. Aceasta este situatia actuala din Romania”, explica ministrul. El mai spune ca analistii FMI au constatat, pe baza observarii globale a unor astfel de fenomene, ca cea mai mare parte a unui soc al cursului de schimb se transmite in indicele de inflatie dupa primele sase luni. „Ca atare, rezultatele aprecierii leului nu afecteaza inca nici intrarile producatorilor exportatori, si nici veniturile lor prin intermediul ratei inflatiei”, afirma Vasile Radu. Pana una-alta, exportatorii despre care vorbeste oficialul guvernamental nu se simt deloc confortabil. In fond, ei sunt cei care simt direct pe pielea lor volatilitatea cursului. Multi dintre jucatorii din domeniu inca spera ca situatia este pur conjuncturala, nu si-au luat prea multe masuri asiguratorii pentru astfel de momente si spera la o revenire in jos a leului in cel mai scurt timp. Asta in timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, anunta ca leul isi va continua aprecierea, cu fluctuatii mai ample pe parcursul anului. „Ceea ce deranjeaza cel mai mult exportatorii nu este nivelul mediu al cursului de schimb, ci volatilitatea imprevizibila a acestuia”, afirma Dragos Cabat. Perfect adevarat. Decizia de a se exporta un produs se ia in urma unui calcul de profitabilitate, folosind un curs de schimb pentru veniturile estimate. Daca acest curs este anticipat cu acuratete, atunci veniturile si profitul companiei sunt apropiate de cele bugetate. Un curs volatil rastoarna insa orice incercare de incadrare intr-un buget preliminat. Este clar ca, pe termen mediu, un curs putermic al leului fata de euro „reteaza” din profitul firmelor de export. Cum este aproape clar ca statul nu va interveni asa cum ar vrea ANEIR, solutiile pentru depasirea momentului trebuie sa vina chiar de la firmele in cauza. Prima miscare este restructurarea portofoliului de produse. Analistii spun ca exporturile bazate numai pe forta de munca ieftina sau pe produse cu o valoare adaugata mica vor fi cele mai afectate, si, de aceea, preocuparea ar trebui sa se indrepte spre realizarea de marfuri cu un grad ridicat de prelucrare. Totusi, chiar si la nivel guvernamental a devenit clar ca deficitul balantei comerciale se va adanci si mai mult, in conditiile in care importurile vor deveni mai ieftine. Tinta de 4,6 miliarde de euro fixata initial pentru deficitul comercial aferent acestui an a fost deja depasita cu mult, preconizandu-se o valoare de peste sase miliarde de euro. Sectoarele „vedeta” la export nu vor scapa neatinse din jocul cursului valutar. Acum, Romania inca vinde cu succes confectii si incaltaminte in UE, dar lucrurile se vor schimba de la anul. Costurile ridicate de productie vor atarna greu de gatul fabricilor de confectii, ceea ce va duce cu siguranta la reduceri de personal. Nu este exclus ca in acest tablou sa intre si alte domenii, care deocamdata zburda in statisticile privind exporturile.

Confectiile se dezbraca de profit
Confectiile si pielaria conduc de ani buni in clasamentul principalelor marfuri vandute de Romania pe pietele externe. Numai in primele zece luni ale acestui an, aceasta categorie a inregistrat o valoare a exporturilor de 4,76 miliarde de euro. Insa cresterea de doar 3,8% fata de perioada similara a anului trecut si reducerea ponderii detinute in totalul exporturilor, de la 35,2% la 30,3%, arata ca acest sector, dominat de lohn, isi pierde din suflu. Pe langa amenintarea invaziei textilelor chinezesti, asteptata din 2005, in fata fabricilor de confectii din Romania s-a mai ridicat si problema cresterii costurilor, derivata din aprecierea leului. Acum, reprezentantii industriei cauta solutii salvatoare. Anica Nisioi, directorul general al Braiconf Braila, cel mai mare producator autohton de camasi, spune ca in noiembrie, dupa ce leul a inceput sa urce, societatea a inregistrat pierderi de 9,3% din cifra de afaceri a lunii. Mai precis, din cele 44 de miliarde de lei incasate luna trecuta, 4,5 miliarde de lei au fost pierderi. La randul sau, grupul J&R Enterprises, care are peste 8.000 de salariati si exporta anual de circa 40 de milioane de euro, resimte din plin avantul monedei nationale. „Aceste evolutii s-au produs intr-un interval de timp scurt, cu o amplitudine mare, generand o crestere-soc a cheltuielilor, apreciata la circa 10%, in special cele salariale, conducand la pierderi”, spune Stelian Savinuta, director in cadrul companiei. In opinia sa, pe termen mediu si lung, mentinerea trendului de apreciere va avea drept consecinte reducerea personalului din industrie sau chiar inchiderea unitatilor mai mici.

Cursul valutar „tamponeaza” si sectorul de masini grele
Situata pe locul secund in topul exporturilor Romaniei, industria constructoare de masini a reusit ca in primele zece luni ale anului in curs sa incheie contracte de 3,8 miliarde de euro, in crestere cu 34% fata de intervalul similar din 2003. In acelasi timp, ponderea marfurilor din aceasta categorie in totalul exporturilor a urcat de la 21,8% la 24,2%. Insa in ultima luna, optimismul celor din bransa a inceput sa paleasca. Chiar si Kvaerner IMGB, unul dintre „greii” sectorului, a inceput sa „transpire” dupa „directa” data de leu in noiembrie. Felix Savin, manager management accounting la societatea bucuresteana, spune ca cifra de afaceri a scazut in ultima luna, concomitent cu diminuarea incasarilor de la clientii externi, ca urmare a devalorizarii dolarului si a euro, dar si a pierderilor cauzate de dezechilibrul aparut intre incasarile in valuta si platile in lei pentru utilitati, salarii, taxe. „O companie precum Kvaerner IMGB, care activeaza pe o piata concurentiala globala, nu poate lua nici o masura in ceea ce priveste schimbarea brusca a preturilor, pentru a contrabalansa deprecierea euro si a dolarului american fata de leu. Sistemele de asigurari si bancile romanesti nu pun la dispozitie facilitati de protectie impotriva riscului valutar”, explica Savin. In situatia in care moneda nationala isi va pastra aceeasi paritate fata de principalele doua valute, societatea preconizeaza pierderi de 1,5 milioane dolari, deoarece 80% din productia anului 2005 este deja contractata cu parteneri straini. Pentru acest an, Kvaerner IMGB estimeaza o cifra de afaceri de 29 milioane dolari si 1,5 milioane euro, fata de 20 de milioane de dolari in 2003.rn
rn
rnMarfurile complexe incep sa tracteze exporturilern
rnDupa ce ani la rand a exportat busteni, cherestea sau metale brute, adica marfuri neprelucrate, pentru Romania a devenit clar ca singura sansa de a se mentine pe pietele externe este de a se orienta catre produsele cu valoare adaugata ridicata. Statisticile vin sa confirme tendinta. In primele zece luni ale anului, categoria asa-numitelor produse cu competitivitate sporita si-au adjudecat o pondere de circa 14% in ansamblul exporturilor. Asta inseamna peste 2,1 miliarde de euro, mai mult cu jumatate de miliard de euro fata de perioada similara a anului 2003, respectiv cu peste 30%. Succesul este evident, dar ce se intampla acum in randul firmelor din domeniu? Daca in 2003 toate vanzarile producatorului de cablaje electrice pentru industria auto Sumitomo Electric Wiring Romania (SEWS) se faceau in lire sterline, din 2004 acestea sunt in euro. „Schimbarea a avut ca scop minimizarea riscului fluctuatiei valutelor asupra afacerii. Nu ne-am imaginat o apreciere a leului in ritmul la care am fost martori in ultimele luni”, spune Florin Ionut, director financiar la SEWS Romania. El spune ca influentele aprecierii leului se simt in costurile cu materiile prime doar pe termen scurt. Materia prima a fost cumparata la un curs mai mare, iar vanzarile s-au facut la unul mai mic. „In noiembrie, la vanzari de noua milioane de euro, am avut un cost suplimentar de 300 de mii de euro. Am avut insa si avantaje, date de datoriile noastre in euro catre furnizorii de materii prime, luna trecuta inregistrand, astfel, castiguri de 80.000 de euro”, explica acesta.rn
rn
rnOtelul si mobila nu scapa din ghearele leuluirn
rnIspat Sidex, care exporta 65% din productie si-a asigurat „spatele” impotriva riscului valutar prin intermediul pietei de derivate. „Pe pietele de export, vindem atat in euro, cat si in dolari. Cursurile de schimb nu ne influenteaza exporturile pentru ca dispunem de hedging natural in aceste valute”, spune Harak Banthia, director financiar LNM Holdings in Romania. Totusi, acesta admite ca aprecierea leului fata de dolar si de euro va avea un impact semnificativ asupra Ispat Sidex, intrucat o mare parte din costurile de productie ale combinatului sunt calculate in lei. „Aprecierea leului duce la o crestere a costurilor si are un impact negativ asupra competitivitatii companiei”, spune Narendra Chaudhary, directorul general al Ispat Sidex.Succesul mobilei romanesti pe pietele externe ar putea sa paleasca anul viitor din cauza costurilor mai mari cu materia prima si cu mana de lucru. Mobexpert a fost nevoita sa-si reajusteze preturile exprimate in lei cu 8%, in urma aprecierii leului. Preturile produselor Mobexpert sunt stabilite in euro. Compania Nordarin din Piatra Neamt exporta in UE 85% din productia de mobilier, iar potrivit directorului general Viorel Cretu, „costurile materiei prime au urcat cu 7% numai din diferenta de curs”. El mai spune ca trebuie vazut daca exista piete externe de unde sa importe cherestea mai ieftina decat cea din Romania. Saltul leului a dus si la o crestere a costurilor salariale cu 20%, in euro. „Daca inainte lucram cu o marja de profit de circa 10%, acum aceasta a coborat sub 3%. Suntem la limita”, incheie Viorel Cretu.rn
rn
rnMonedele estice isi arata muschiirn
rnAprecierea monedei nationale provoaca frisoane nu doar exportatorilor romani. Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, recent intrate in UE, se confrunta cu o situatie similara. Zlotul polonez a castigat in primele 11 luni ale acestui an 12,6 procente in raport cu euro, punand la grea incercare capacitatea companiilor cu activitate de export de a obtine profiturile scontate. Nici guvernul polonez nu se arata dispus sa raspunda cererii exportatorilor de a interveni pentru slabirea zlotului. Analistii explica fenomenul aprecierii devizelor nationale prin cresterea interesului investitorilor straini pentru plasamente in monedele statelor din regiune. Dolarul slab nu mai este o optiune interesanta pentru traderi, care au remarcat in schimb zlotul polonez, coroana ceha, forintul unguresc si chiar leul romanesc. Randamentele mult mai mari oferite de aceste monede au incurajat intrarile de capital strain speculativ. In Ungaria, premierul Ferenc Gyurcsany a cerut bancii centrale sa intervina pe piata dobanzilor pentru slabirea presiunii pe cursul de schimb. Forintul s-a apreciat cu sapte procente in acest an in raport cu euro, in conditiile in care exporturile contribuie cu doua treimi la formarea PIB-ului Ungariei. „Economia este inca firava, iar forintul ar trebui sa fie mai slab”, spune un trader al bancii OTP. Si autoritatile cehe se plang de avansul coroanei fata de euro, care pune probleme in realizarea obiectivului privind deficitul comercial. Zona euro reprezinta pentru Cehia cea mai mare piata comerciala, iar o coroana puternica loveste in balanta de plati, facand exporturile firmelor locale mult mai scumpe, iar importurile mai ieftine. Singura care pare decisa sa ia taurul de coarne este Slovacia, a carei banca centrala se pregateste sa intervina pentru temperarea coroanei slovace.