Trendul descendent al monedei europene faţă de dolarul american nu s-a încheiat. Aproximativ în acelaşi mod, leul îşi va continua scăderea faţă de principalele valute internaţionale. Furtuna provocată de criza deficitelor bugetare din Europa, pornită de problemele din Grecia, părea să fi trecut, iar cursul euro faţă de principalele valute internaţionale, stabil. Cu toate acestea, au început să apară voci care ne spun că lucrurile cele mai rele pentru moneda europeană nu a
Trendul descendent al monedei europene faţă de dolarul american nu s-a încheiat. Aproximativ în acelaşi mod, leul îşi va continua scăderea faţă de principalele valute internaţionale.
Furtuna provocată de criza deficitelor bugetare din Europa, pornită de problemele din Grecia, părea să fi trecut, iar cursul euro faţă de principalele valute internaţionale, stabil. Cu toate acestea, au început să apară voci care ne spun că lucrurile cele mai rele pentru moneda europeană nu au avut încă loc, iar deprecierea acesteia va continua.
După ce a atins minimul ultimilor patru ani faţă de dolarul american, adică nivelul de 1,1877 dolari/euro, moneda europeană a început să îşi revină. Odată cu anunţarea programelor de restructurare a datoriilor şi de reducere a deficitelor, euro s-a stabilizat şi a ajuns, săptămâna trecută, la peste 1,26 dolari. Cursul chiar pare să revină la normal, având în vedere că nici ultimele date macroeconomice din SUA nu sunt prea bune (capacitatea economiei de a crea noi locuri de muncă, spre exemplu, a scăzut drastic în iunie).
Din păcate, suferinţa euro vine din interior. În condiţiile în care problemele legate de datoriile publice nu pot fi rezolvate decât într-un timp îndelungat, iar consumul privat şi investiţiile au tendinţa să se micşoreze odată cu apariţia austerităţii bugetare, volatilitatea cursului de schimb va fi în creştere. „Criza actuală a ţărilor PIIGS nu este sub control şi singura modalitate de a o învinge este o tăiere mult mai rapidă şi mai dramatică a deficitelor bugetare decât ceea ce se întâmplă în prezent“, spune David Karsbol, economist-şef al Saxobank.
Euro va continua căderea
Cei mai importanţi analişti europeni, intervievaţi de Bloomberg, consideră că euro se află în continuare pe un trend al cărui final înseamnă un raport de aproape 1:1 faţă de dolar. Aşteptările pentru actualul trimestru indică un curs de 1,13 dolari pe euro, urmând ca până la sfârşitul anului, euro să coboare până în jurul valorii de 1,08 dolari. Trendul descendent al monedei europene ar trebui să continue şi anul viitor, posibil până la finalul primului semestru, moment în care se va ajunge la egalitate între cele două valute.
Este evident că vorbim, în principal, despre cursul euro/dolar. Iar influenţele asupra celor două monede sunt mult diferite. În cazul valutei americane, avem de-a face cu o zonă economică mult mai bine coordonată de instituţiile centrale, chiar dacă sunt implicate aproape 50 de state cu guvernare proprie. Euro însă acoperă o zonă mult mai puţin eterogenă, atât politic, cât şi economic. Ceea ce înseamnă că o criză de amploarea celei din prezent este mult mai greu de gestionat.
Mai mult, SUA se bazează puternic pe o societate de consum, facilitată de posibilitatea externalizării deficitelor prin „vânzarea“ de valută. Moneda euro şi succesul acesteia din utimii ani se bazează tocmai pe dorinţa statelor lumii de diversificare a valutelor din rezerva naţională şi pe nevoie americanilor de depreciere a dolarului pentru a-şi acoperi mai uşor deficitele. În prezent însă, riscurile în creştere asociate cursului euro şi problemele economiilor din zona euro şi din UE au dus la o slăbire accentuată a monedei (-15% în primul semestru). Cu posibilităţi reale de continuare a trendului, dacă luăm în calcul şi faptul că Banca Centrală Europeană s-a pregătit să sprijine sistemul bancar şi guvernele, nu moneda (un euro mai slab este chiar preferabil pentru economii europene bazate pe export). Mişcarea BCE nu e surprinzătoare având în vedere că nici Federal Reserve nu a mişcat un deget pentru susţinerea dolarului.
Deprecierea euro s-a petrecut şi faţă de celelalte valute importante. Yenul japonez a urcat cu 18,6% faţă de euro în primele şase luni, iar dolarul canadian, cu 13,5%.
Nici moneda naţională nu se simte bine
Leul românesc are parte, în mare, de aceleaşi probleme ca şi euro. Chiar dacă valoarea monedei europene scade în raport cu valutele internaţionale, leul nu se apreciază. Nivelul relativ stabil faţă de euro indică, evident, o depreciere, vizibilă în raport cu dolarul (scăderea faţă de euro în primele şase luni a fost de 3,3%, în timp ce faţă de dolar a depăşit 21% – valorile sunt date şi de nivelul mare atins de cele două monede externe la 30 iunie).
„Mai mult sau mai puţin ţinut sub control de către Banca Naţională, leul este oglinda performanţelor extrem de slabe ale economiei româneşti în prima jumătate a anului“, spune Victor Safta, director X-Trade Brokers România. Având în vedere perspectivele tot mai negative ale economiei, este evident că nu ne putem aştepta la o evoluţie mai bună a monedei naţionale în a doua jumătate a anului. Cam în acelaşi mod în care este prognozată să evolueze şi moneda euro faţă de celelalte valute internaţionale.
Mai mult sau mai puţin ţinut sub control de BNR, leul este oglinda performanţelor slabe ale economiei româneşti în prima jumătate a anului în curs.
Victor Safta, director al X-trade Brokers România
21% este procentul de depreciere a leului faţă de dolarul american în primele şase luni, coborând de la 2,9361 lei/dolar la finele lui 2009 până la 3,5617 lei